Interesul consumatorilor pentru produse alimentare organice este în creștere, dar agricultura ecologică este în declin în România.

Comisia Europeană încurajează dezvoltarea agriculturii ecologice în țările membre și finanțează conversia terenurilor pentru acest tip de agricultură sau promovarea produselor. Totuși, suprafețele cultivate și numărul fermierilor care practică agricultura organică a scăzut în ultimii șase ani, astfel încât România a ajuns să fie numită printre „contra-performerii” sectorului.

Un studiu al Research Institute of Organic Agriculture FiBL din Elveția, publicat în luna februarie, remarca performanța modestă a României în sectorul agriculturii ecologice. Astfel, dintre statele est-europene analizate în studiu, doar Romania și Polonia au întregistrat un declin al suprafețelor certificate ecologic. Pe de altă parte, vânzările de produse ecologice au crescut, pe baza unui interes crescut al cumpărătorilor.

Piaţa de produse bio din România a avut o valoare estimată la circa 40 milioane euro în 2016, în creştere cu 30% faţă de 2014, potrivit unui raport realizat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), citat de Ziarul Financiar.

„Interesul consumatorilor în ceea ce privește hrana ecologică este în continuă creștere în România, lucru care ar trebui să mobilizeze agricultorii și instituțiile din domeniu pentru a se pune bazele unei politici agricole ecologice mai profitabile și mai ușor de întreținut”, susține eurodeputatul Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură a Parlamentului European.

Buda notează și el studiul institutului elvețian de cercetare, potrivit căruia România și Polonia au fost declarate contra-performeri în domeniul agriculturii ecologice, iar datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale confirmă că suprafața totală cultivată în agricultura ecologică a scăzut de la peste 300.000 de hectare în 2013 la 226.000 de hectare în 2016. Numărul operatorilor certificați a coborât de la peste 15.500 în 2012 la circa 10.500 în 2016.

Anul trecut, suprafața cultivată ecologic a înregistrat un ușor reviriment, urcând la 258.000 de hectare, dar numărul fermierilor a scăzut puternic, cu peste 2.000, la doar 8.434 de operatori certificați.

„Problema numărului redus de operatori ecologici ar trebui să ridice semne de întrebare atât în aceste două state membre, Polonia și România, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru că este vorba de o scădere care poate afecta randamentul agriculturii comune. Dacă această ramură nu urmează să fie susținută, pierderile ar putea fi foarte mari, iar cetățenii din Uniune care se orientează spre astfel de produse vor avea de suferit”, scrie Daniel Buda într-o postare pe Facebook.

Eurodeputatul spune că a întrebat Comisia Europeană care sunt instrumentele cu care ar putea veni în ajutorul statelor care nu mai sunt performante în domeniul agriculturii ecologice.

Sprijinul specific pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în zonele rurale este disponibil prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), iar acest suport poate fi acordat agricultorilor sau grupurilor de agricultori care se angajează în mod voluntar să treacă la folosirea sau să aplice în continuare practici și metode specifice agriculturii ecologice, explică comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, în răspunsul la interpelarea eurodeputatului român.

Alocarea totală pentru măsura 11- Agricultură ecologică este de 236 milioane de euro în acest an.

„Sprijinul din partea FEADR este furnizat pe baza principiului gestionării partajate. În cadrul acestei abordări, statele membre sunt responsabile de conceperea și punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală (PDR) și prin urmare, de posibilitatea de a beneficia de sprijin prin programul lor de dezvoltare rurală. Comisia are rolul de a aproba programele de dezvoltare rurală care sunt conforme cu legislația Uniunii și care prezintă o strategie solidă pentru a oferi răspunsuri unor nevoi teritoriale bine definite. Atunci când oferă consiliere statelor membre, Comisia acționează în spiritul promovării agriculturii ecologice”, explică Phil Hogan.

Comisarul mai arată că propunerile Comisiei privind viitoarea politică agricolă comună, pentru exercițiul financiar 2021-2027, prevăd furnizarea în continuare a plăților pentru angajamente de gestionare (trecerea la agricultura ecologică și menținerea acesteia), precum și sprijin pentru alte intervenții de care beneficiază agricultorii care practică agricultura ecologică, cum ar fi investițiile și transferul de cunoștințe.

Deși este un important jucător în agricultura europeană, România are o poziție insignifiantă în sectorul agriculturii ecologice din UE. Spania și Italia cultivă fiecare aproximativ 2 milioane de hectare în agricultura ecologică.

În România, terenurile certificate pentru agricultura ecologică reprezintă doar 1% din suprafața totală utilizată în agricultură. În UE, suprafețele cultivate ecologic ocupă 6,7% din suprafața agricolă totală, dar sectorul este în continuă creștere.

Astfel, sectorul agricol ecologic este evaluat la circa 27 miliarde de euro și a crescut cu 125% în ultimul deceniu, potrivit comisarului Phil Hogan.