Varianta promis "finală" a Planului Strategic Național (PNS) 2023-2027 pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost urcată în sistemul electronic al Comisiei Europene pe 18 octombrie 2022, potrivit unui comunicat al ministerului de resort. Ministrul Petru Daea, a dat asigurări că această versiune este "agreată de experții Comisiei Europene".

Planul a făcut obiectul unor negocieri intense, autoritățile române au primit 307 comentarii cu privire la versiunea depusă în februarie, la care autoritățile au răspuns în 30 septembrie, după consultări cu omologii europeni. Încă de la prima variantă a strategiei, asociațiile din România, în special cele care îi reprezentau pe tinerii fermieri sau pe cei din zonele cu constrângeri naturale (Munții Carpați, Delta Dunării), și-au exprimat nemulțumirea că alocările destinate acestor sectoare importante sunt departe de a fi suficiente.

Potrivit documentului actualizat, România va beneficia de 15,8 miliarde de euro, din care aproximativ 38% pentru măsuri de investiții în agricultură și dezvoltare rurală (ex. eco-scheme), 61% subvenții pentru fermieri, în timp ce aproape 1% pentru mai multă stabilitate a pieței.

Un obiectiv esențial constă în reducerea cantității de nitrați care afectează solul, iar echipele de negociere a trebuit să răspundă unei cerințe de reducere cu 20% a cantității de pesticide în agricultura intensivă, în perioada programată (până în 2027). Acest obiectiv devine extrem de complicat, în lipsa unei monitorizări electronice a sectorului (Detalii: Calendarul și țintele PNS: Cum răspunde România țintelor eco din agricultură?)

Alocări principale (% din plafonul național), potrivit versiunii din 18 octombrie

• 49,29% sprijin de bază pentru venit (pentru sustenabilitate). Suprafața acoperită: 9.697.000 ha, cuantum-ul planificat variind de la 96,47 euro/ha în anul 2023 la 103,06 euro/ha în anul 2027.
• 10% sprijin redistributiv complementar pentru fermele sub 50 ha.
• 25,02% eco-cheme
• 10% pentru fermierii mici și mijlocii, respectiv exploatațiile de până la 50 ha.
• 0,69 % din pentru acordarea sprijinului complementar pentru venit pentru tinerii fermieri  
• plăți compensatorii pentru intervenții de dezvoltare rurală în suprafețele agricole situate în zone cu constrângeri naturale (Munții Carpați, Delta Dunării, partea de sud și sud–est a ţării sau în zone mai puțin extinse - în vestul țării -, unde caracteristicile naturale conduc la scăderea productivității naturale.
• despăgubiri în cazul unor pierderi de producție înregistrate de fermieri ca urmare a producerii unor fenomene climatice nefavorabile cu impact major cum sunt cele asimilate dezastrelor naturale. Fondul va fi creat din contribuțiile tuturor fermierilor beneficiari de plăți directe prin reținerea anuală a unui procent de 3%, la care se adaugă contribuția publică din FEADR și co-finanțarea de la bugetul de stat. 
  

Versiunea integrală a documentului (din 18 octombrie) poate fi consultată la finalul articolului sau pe site-ul ministerului.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petru Daea, a fost convocat săptămâna trecută la Comisia senatorială de resort pentru a da explicații cu privire la procesul de adoptare al PNS. 

Fostul ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene, în prezent politician de opoziție, Cristian Ghinea, a susținut că în varianta precedentă, coaliția PSD-PNL a încercat să favorizeze companiile mari, în timp ce o atenție sporită acordat fermelor mici ar răspunde cu adevărat necesităților României și viziunii UE. 

Primele țări care au avut aprobate planurile, încă de la 31 august 2022 au fost Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Polonia, Portugalia și Spania. După încărcarea versiunii finale, România așteaptă anunțul oficial al Comisiei Europene cu privire la avizarea planului trimis.

PNS_PAC_2023-2027-versiunea_1.1-18.10.2022- by EURACTIV.ro on Scribd