„În total, anul acesta estimăm că vom accesa o sumă totală de 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă de aproape trei ori mai mult decât anul trecut. Este un câștig, o realizare pe care trebuie să o procesăm cu atenție, cu calm, și cu foarte multă ambiție”, a declarat marți ministrul Petre Daea, la simpozionul organizat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cu ocazia împlinirii a 17 ani de la înființare.

De la înființarea AFIR, peste 10 miliarde de euro au intrat efectiv în România pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural, iar acești bani se văd deja în producțiile agricole, în infrastructura multor comune și în bunăstarea fermierilor, susține directorul general al agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Pe de altă parte, ministrul agriculturii s-a declarat nemulțumit că, până la finele anului, rambursările de la Comisia Europeană vor fi de 221,1 milioane de euro, deși ținta era mult mai mare, relatează Agerpres. În data de 31 martie, Petre Daea declara că își propune să atragă din fondurile europene prin PNDR 2020 o sumă de circa 1,6 miliarde euro în 2017.

„În ultima sâmbătă din fiecare lună se analizează pe fiecare județ, pe fiecare program, ce s-a desfășurat pe luna anterioară și aici am o doză de nemulțumire pe care trebuie să o transmit, pentru că am avut alt target. Am gândit, am lucrat împreună și am planificat să realizăm o anumită sumă pe care din nefericire analizele noastre nu ne conduc spre un asemenea obiectiv. Totuși, suma care va fi în continuare posibilă de realizat și de adus în țară este de 221,14 milioane de euro", a spus Daea.

Oricum, ministrul spune că obiectivul rămâne ca România să acceseze întreaga sumă din PNDR în orizontul 2020. Daea a spus că a cerut un bilanț al AFIR din trei motive: „primul, să cunoaștem unde am ajuns, să desenăm pe harta țării ce s-a realizat de la integrarea în UE, ce obiective am împlinit pentru a vedea efortul pe care l-a făcut țara și instituțiile și de care trebuie să beneficieze mediul rural și fermierii români. Al doilea motiv, ce ne proiectăm în continuare, ce goluri avem în spațiul rural, goluri de sprijin în PAC pentru fermieri și al treilea, cele două ne compun poziția la UE și nu trebuie să uităm faptul că România este stat cu drepturi depline de a participa la decizia comuna privind PAC. Din aceste punct de vedere se impune o pregătire temeinică”.

Daea i-a felicitat, alături de AFIR, „al doilea plămân care trimite oxigen fermierilor și mediului rural, oxigen luat din FEADR”, pe cei de la APIA pentru că din raportul primit de la UE „am ajuns la un procent de accesare pe FEGA de 99,04%”.

Uniunea Europeană finanțează fermierii români prin plățile directe care sunt gestionate de APIA, dar alocă bani și pentru dezvoltarea mediului în care aceștia trăiesc - fondurile de dezvoltare rurală - care sunt gestionate de AFIR.

Chesnoiu afirmă că în cei 17 ani de activitate ai AFIR, începând cu Programul SAPARD și până în prezent, în agenție s-au semnat peste 120.000 de contracte de finanțare, angajându-se fonduri nerambursabile în valoare totală de 9,5 miliarde de euro. 

„Sunt 17 ani în care, prin intermediul agenției, au intrat efectiv în țară peste 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Pentru necesarul economiei agrare românești este doar un început, dar acești bani se văd deja în producțiile agricole tot mai mari de la an la an, în infrastructura modernă a multor comune și în bunăstarea fermierilor și a locuitorilor de la sate, care încep să obțină profit din afacerile lor. Preocuparea pe care o avem este însă de a asigura cu aceste fonduri nu doar o prosperitate pasageră, ci de a gândi pe termen lung dezvoltarea satului românesc”, a spus șeful AFIR.

Potrivit acestuia, prin finanțarea proiectelor de investiții s-au realizat aproximativ 8.700 de kilometri de drumuri comunale și s-a dezvoltat sau reabilitat infrastructura rurală (rețele de apă sau canalizare, cămine culturale, drumuri agricole și forestiere) de care beneficiază 6,2 milioane de locuitori ai satelor românești.

„Să nu uităm că sprijinul acordat investițiilor în infrastructura și economia rurală duce la reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind, astfel, la o creștere favorabilă a incluziunii (care presupune o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială în UE) (...) Dezvoltarea României, cel puțin pe zona rurală, nu se va putea face în următoarea perioadă decât prin atragerea acestor fonduri europene și menținerea lor în țară, iar beneficiarii sunt cei care contribuie decisiv la acest deziderat”, a subliniat Chesnoiu.