Comisia Europeană a solicitat unele modificări la Planul Național de Redresare și Reziliență, care a fost prezentat de guvernul român la Bruxelles, iar un plan consolidat va fi elaborat până la jumătatea lunii mai, a spus vicepremierul Dan Barna.

„În cadrul discuțiilor și negocierilor avute în cadrul coaliției cu cei trei parteneri, am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR cu care colegul nostru Cristian Ghinea a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: 'Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta'”, a spus Dan Barna la TVR, potrivit Agerpres.

„Noi avem trei miliarde pentru irigații. Au zis că nu este o reformă care ajută la reziliență după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID și unele teme sunt acceptate, alte teme... Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare și sunt dispuși să dea sume mai mici", a spus Barna.

Vicepremierul a menționat însă că pentru irigații vor fi alocate fonduri din bugetul național sau din fondurile structurale pe agricultură.

Barna a adăugat că sunt discuții cu oficialii europeni și asupra „componentei de infrastructură”.

„Avem în continuare discuții cu acceptarea componentei de infrastructură, care pentru noi e pe viață și pe moarte. E discuția în curs. Nu au respins, dar e discuția în curs legat de calibrare, cât să fie granturi, cât să fie împrumuturi”, a spus vicepremierul.

El a precizat că guvernul are pe masă punctele de vedere ale Comisiei, cu observații, cu lucruri de adăugat și că vor fi întâlniri cu miniștrii pentru prezentarea punctelor de vedere ale Comisiei.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a fost la Bruxelles pentru a discuta cu comisarii europeni proiectul PNRR adoptat de guvernul României.

Barna a precizat că, până la jumătatea lunii mai, va fi realizată „o formă consolidată” a proiectului PNRR, care va fi supusă aprobării Comisiei Europene.

Klaus Iohannis: Vom îmbunătăți proiectele în așa fel încât să fie acceptate

Întrebat dacă a discutat cu reprezentanții Executivului despre această situație, președintele Klaus Iohannis a precizat că Planul Național de Redresare și Reziliență este o noutate pentru toate statele membre, nu doar pentru România.

„Dificultatea numărul 1 constă în faptul că se doresc reforme profunde, dar, în același timp, dificultatea 2, într-o perioadă foarte scurtă, foarte limitată de timp, avem doar câțiva ani la dispoziție. În mod normal, reformele nu se fac peste noapte și proiectele importante nu se realizează în trei, patru ani. Însă vom fi pregătiți pentru acest Plan Național și vom îmbunătăți proiectele în așa fel încât să fie acceptate. Însă trebuie să înțelegeți că nu noi suntem în această situație, România. Toți suntem în această situație, prin noutatea și presiunea asupra noastră, având în vedere timpul foarte scurt de implementare”, a explicat Iohannis.

Președintele a convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern și din alte zone care lucrează pe PNRR.

„Vom evalua feedback-ul, primul feedback al Comisiei, vom îmbunătăți Planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu Planul îmbunătățit și, în final, sunt convins că el va fi acceptat și vom putea să folosim acești bani. Este o sumă foarte mare, 30 de miliarde de euro. Avem șanse imense să punem în practică care s-au tot amânat și avem șansa să facem investiții care până acum, tot din lipsa de bani, nu s-a realizat. Deci, eu sunt foarte hotărât că, împreună cu Guvernul, să ducem lucrurile în zona de succes”, a mai spus Iohannis.

PSD: Avem un plan politizat cu finanțări distribuite pe criterii politice

„Chiar dacă au mai anunțat de mai multe ori finalizarea planului, acum guvernanții vorbesc de un nou termen, în a doua parte a lunii mai, deși termenul inițial era în aprilie. Evident, planul real este în continuare ținut la secret”, a comentat Victor Negrescu, europarlamentar din partea PSD, într-o postare pe Facebook.

Acesta spune că PNRR are mai multe probleme, dar poziția social-democraților rămâne în continuare una constructivă: „ne dorim un PNRR care să funcționeze pentru România, ne dorim un plan care poate fi implementat și poate schimba în bine țara, dar pentru asta trebuie dialog, seriozitate și profesionalism, atribute care nu există în practicile de guvernare ale actualei majorități”.

Printre problemele enumerate de Victor Negrescu se numără: imaturitatea unor proiecte, care nu ar putea fi implementate până la finalul lunii august 2026; lipsa țintelor clare sau a obiectivelor de parcurs pentru reformele prevăzute; faptul că țintele pe zona de digital și de mediu nu sunt clar definite; lipsa finanțărilor pentru zona economică și o transparență insuficientă în ceea ce privește alocările pentru autoritățile locale și societatea civilă.

„Planul Național de Redresare și Reziliență trebuia să ofere României o perspectivă de transformare pe termen mediu și lung. Din păcate, avem un plan politizat cu finanțări distribuite pe criterii politice în interiorul guvernului în loc să vorbim de un plan național al României”, a mai spus Victor Negrescu.

Cristian Ghinea: Negocierile continuă. Nu am trimis proiectul final, ci doar propuneri

„PNRR-ul României nu a fost trimis oficial, după această trimitere oficială are două luni și atunci va fi vorba de aprobare, respingere – Doamne Ferește!”, a declarat, la Digi24, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea. El a menționat că nu există un termen limită propriu-zis, dar există o dată recomandată - 30 aprilie - pentru transmiterea variantei oficiale.

„Am trimis de la minister 1.000 de pagini de propuneri, pe care Comisia se uită și, după observațiile lor, aducem modificări, negociem. Toate țările fac așa. Fiind negocieri, nu vreau să dau detalii pe toate componentele, vreau doar să zic că se lucrează intens”, a spus Ghinea într-o intervenție telefonică la postul TV de știri.

Ministrul a spus că o decizie privind trimiterea variantei oficiale a planului va fi luată săptămâna viitoare, după o videoconferință cu vicepreședinta Comisiei, Margrethe Vestager, legată de calendarul României. Până acum, un singur stat - Portugalia - a trimis planul final, după cum a anunțat chiar joi Comisia Europeană.

„Deocamdată sunt state care au anunțat că nu vor trimite până la 30 aprilie: Polonia, Malta, Finlanda, Bulgaria, Olanda. Azi, acum 2 ore, s-a anunțat prima trimitere oficială a planului, planul Portugaliei. Nu este o competiție cu cine trimite primul”, a mai spus Ghinea.

El a spus însă că, și în varianta în care s-ar prelungi termenul de trimitere, extinderea va fi de scurtă durată. „Asta e decizia pe care o vom lua săptămâna viitoare. Dacă vom decide să o trimitem post 30 aprilie va fi chestiune de săptămâni, nu mai mult”, a punctat Cristian Ghinea.

El a mai spus că, în opinia Comisiei, suma alocată pentru infrastructura de transport este prea mare, în timp ce, pe partea de irigații, opiniile diferă în legătură cu impactul asupra mediului.

Ministrul agriculturii: Ne vom susține în continuare cauza

MInistrul agriculturii a spus, la rândul său, că va susține proiectele în continuare, preluând observațiile Comisiei și aducând noi precizări. „Eu sunt în continuare convins că trebuie să avem un proiect de țară privind strategia de gestionare a apei și că acest lucru se poate finanța și prin PNRR. Este vital, așa cum este vital să avem investiții în educație, sănătate și infrastructură și că în continuare vom merge în fața Comisiei cu precizări tehnice: dacă acestea contribuie la obiectivele de climă și eu sunt convins că așa e, dacă au impact asupra corpurilor de apă, avem deja studii, am trimis precizări, dacă nu prejudiciază mediul”, a declarat Adrian Oros la Digi 24.

Ministrul susține că a transmis Comisiei Europene că fondurile pentru irigații nu vor fi folosite pentru lucrări în câmp, ci pentru reparații și reabilitarea infrastructurii de irigații.

„Deocamdată dorim să reparăm, să reabilităm toată infrastructura de irigații, astfel încât să putem transporta și utiliza apa cât mai eficient și cât mai ieftin, cu consum de apă mai mic, cu consum de energie mai mic și cu consum de energie verde. Adică noi chiar am scris niște proiecte care se pliază foarte bine pe cerințele Comisiei și ne vom susține în continuare cauza", a mai spus ministrul agriculturii.

Premierul Florin Cîțu a precizat că e o negociere, nu de o respingere din partea Executivului de la Bruxelles: ”Noi am prezentat un plan, Comisia Europeană a venit cu comentarii, nu are cum să refuze, e vorba de fine tuning, de a remodela ce avem noi în PNRR pentru a intra exact în tiparele pe care le ia în calcul CE”.