Legislația favorizează cooperativele agricole și, totuși, acestea sunt rare în România. Două exemple în Ocolna, Dolj: Bostanii lui Stoican și Renașterea Cilnicu, prin proiectul Spring al Fundației PACT.

Satul Ocolna, județul Dolj. Aproape de graniță, satul, care ține de comuna Amărăștii de Jos, Dolj. Zona Amărăștilor este extrem de cunoscută, mai ales în Oltenia, pentru cultivarea pepenilor, iar satul Ocolna (1.500 locuitori, de etnie romă) se află nu departe de patria pepenilor, Dăbuleni. Solurile nisipoase favorizează creșterea lubenițelor sau bostanilor, cum li se spune local.

"Bostanii lui Stoican" (Ocolna, comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj) este unul dintre proiectele de asociere susținut de Fundația Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare (PACT), prin proiectul Spring.

Președintele Societății Cooperativa „Bostanii lui Stoican” din Ocolna, Hagi Stoican, este căsătorit și are doi copii. A absolvit Liceul Teoretic Amărăștii de Jos în 2008 și a obținut calificarea de tehnician mecanic. Este membru fondator al Grupului de Acțiune Locală din Ocolna. Este angajat cântăreț la biserica din comunitate și cultivă dintotdeauna pepeni alături de membrii familiei sale. În prezent, se concentrează pe creșterea productivității cooperativei și extindererea numărului de membri.

Generațiile tinere par fie mai pregătite pentru crearea de asociații. Cu oameni tineri lucrează și Marilena Andrei, manager al proiectului Spring, al Fundației PACT. Proiectul, început în 2017, include două mici cooperative, care au fost ajutate în principal cu achiziție de utilaje (tractor și anexe pentru arat, semănat, erbicidat): Bostanii lui Stoican (Ocolna, Dolj) și Renașterea Cilnicu (Cilnicu de Sus, Gorj).  

Membrii celor două cooperative sunt ”oameni tineri și, practic, noi am reușit prin înființarea acestor două cooperative să reunim mai multe suprafețe agricole care înainte erau lucrate individual”, spune Marinela Andrei, manager proiect Spring, Fundația PACT.


Structuri informale de familie

Proiectul Spring nu și-a propus să creeze cooperative mari, ceeaa ce ar fi forțat procesul:

”Am încercat să mergem pe un proces firesc al colaborării în comunitate. Am căutat acele structuri informale în care oamenii colaborau, făceau lucruri împreună ca să se ajute să-și mărească veniturile pentru ei și familiile lor." - Marilena Andrei, PACT

 "Astfel am ajuns să lucrăm cu structuri informale de familie. Aici oamenii aveau deja rolurile împărțite, aveau experiența de a-și împărți veniturile la sfârșitul ciclului de producție…Sunt oameni care au lucrat împreună și care și doreau. Erau conștienți de faptul că, dacă își înființează o structură legală, își cresc șansele în piață”, adaugă Andrei.

Pe lângă utilaje, micii fermierii au beneficiat de traininguri, schimb de experiență, dialoguri cu alți oameni care au înființat cooperative și au căpătat deja experiență.

Toate acestea ”i-au făcut pe oameni să aibă încredere în faptul că se pot dezvolta, iar acum căutăm o nouă sursă de finanțare din PNDR, astfel încât să poată să se dezvolte mai departe”.

Marinela Andrei apreciază că, pe lângă dublarea recoltei în decurs de un an, un alt rezultat important al proiectului este dorința altor oameni din comunitate de a se alătura: 

”Oameni care cultivă pepeni în Ocolna au încept să vină spre cooperativă și să spună că ar dori să devină membri pentru că și-au dat seama că în felul acesta și ei pot să obțină venituri mai bune și mai ales mai sigure. O cooperativă, în momentul în care are succes, e o garanție a plasării mărfii la un preț decent și nu te mai lasă pe tine mic, foarte mic producător la voia întâmplării pe o piață atât de dinamică”.

”Bostanii lui Stoican", satul Ocolna, Amărăștii de Jos (județul Dolj)

 
  • Hagi Stoican, președintele acestei cooperative, spune că el și ceilați membri ai asociației au fost atrași de posibilitatea de a-și vinde produsele – pepeni verzi – la un preț ”rezonabil și corect”.
  • Înainte de înființarea cooperativei singura alternativă de a-și vinde pepeni era la Dăbuleni, unde există o piață de desfacere, dar pepenii se vând sub prețul pieții.
  • În timp ce în ”orașele mari pepenii sunt 3 lei, la noi coboară prețul sub 30 de bani și nu se acoperă costurile producției”, își amintește Stoican. 
  • Cooperativa s-a înființat în vara anului trecut, iar Hagi Stoican speră că se vor alătura și noi membri, pentru a putea produce mai mult, astfel încât să poată semna un contract cu un lanț de magazine.
  • În prezent, ”Bostanii lui Stoican” cultivă pepeni verzi pe 10 hectare, dar membrii cooperativii doresc să aibă o suprafață mai mare.

Potrivit legii, cooperativele agricole sunt scutite de orice fel de taxe în primii cinci ani de funcționare. Specialiștii din Ministerul Agriculturii sunt conștienți de importanța asocierii și au pregătit un program finanțat prin PNDR pentu susținerea cooperativelor.

”România are o particularitate care accentuează anumite aspecte de inegalitate. Multe dintre suprafețele agricole pe care le avem în România sunt fărămițate”, acest lucru ducând la o dimensiune economică și la o putere financiară reduse care se traduc ”prin imposibilitatea accesului la tehnologii performante, la o finanțare de calitate, la o dezvoltare sustenabilă a afacerii” -  Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

De ce se asociază greu micii fermieri. Trei posibile motive

1. Lipsesc exemplele de succes

Marinela Andrei consideră că primul motiv este acela că fermierii nu au exemple de succes:

”Nu au văzut pe nimeni având succes apelând la forma asta de solidaritate, de a crea plus-valoare prin munca împreună”.

2. Nu au încredere

Al doilea motiv e lipsa de încredere. Oamenii au mentalitatea potrivit căreia ”nu poate toată lumea să aibă succes”.

”Au nevoie de o schimbare de perspectivă, cum că e loc pentru toată lumea sub soare. Eu tot timpul le dau exemplul Olandei: ei toți cultivă flori și au un asemenea succes tocmai pentru că toți cultivă flori și au reușit să devină o regiune consacrată și toți cumpărătorii se duc spre ei. Îți e mult mai greu să ai succes de unul singur în localitatea ta, decât dacă toată lumea de acolo face cam același lucru”, e de părere Marinela Andrei.

 
3. Lipsa de lideri

Apreciind că momentul actual e foarte bun pentru înființarea de cooperative, Andrei a identificat și o a treia piedică în calea înființării coperativelor: lipsa de lideri.

”Oamenii au nevoie de o persoană integră, cu bune intenții și care, cel puțin la startul unui demers de asociere, să poată să investească timp și energie în primul rând în a-i încuraja pe oameni să se asocieze, în a organiza întâlniri, în a stabili împreună cu ei reguli de funcționare, în a găsi tot soiul de soluții la problemele individuale sau la piedicile pe care fiecare le vede în forma de asociere. Lipsa de lideri e o piedică foarte importantă”. - Marilena Andrei.

Secretar de stat: Suprafețele sunt fărâmițate. Ministerul licitează 3,5 mil. euro pentru consiliere

Mai mult pe EurActiv »