VIDEOCampioni la producția de miere, codași la consum
România e unul dintre principalii producători de miere din UE, dar autoritățile nu acordă prea mult ajutor acestui sector. Nici românii nu sunt mari consumatori de miere.
Anul 2018 este un "an bunicel" pentru producția de miere. "S-a realizat undeva la 65-70% din producția multianuală comparativ cu anul trecut, când s-a realizat maxim 50% din producția multianuală", a declarat pentru EurActiv Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA).
În ultimii ani, România s-a numărat printre principalii producători de miere la nivel european. Mai mult, în 2015, a fost pe primul loc în UE, cu o producție de 35.000 tone de miere de albine.
Acest lucru nu înseamnă însă că producătorii români stau pe roze.
Chiar dacă anul a fost bunicel, apicultorii nu-și pot acoperi costurile de producție și cheltuielile, mai ales că, din cauza secetei, de mai bine de o lună albinele primesc hrană suplimentară.
Sprijin redus
În pofida succesului înregistrat de sectorul apicol, autoritățile nu acordă prea multă importanță domeniului. Cel puțin asta cred apicultorii. "Statul nu a fost interesat sau nu a avut alte pârghii de a sprijini acest sector", spune Fetea.
Nici banii de la UE nu sunt suficienți.
Programul Național Apicol asigură circa 7 milioane de euro (jumătate bani europeni, jumătate contribuție națională) pentru întreg sectorul.
"E foarte puțin, raportat la cele 1,5 milioane familii de albine ar veni undeva la 4,5 euro de familie, e foarte puțin", apreciază Ioan Fetea, care a primit promisiuni de la Parlamentul European că suma se va dubla și se vor aloca fonduri mai mari pentru cercetare.
Și Cristina Șurlea, consilier superior în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), recunoaște că alocările nu sunt la nivelul dorit de apicultorii români.
Comisia Europeană acordă sprijin în funcție de numărul de familii de albine declarat de statele membre. Șurlea a explicat pentru EurActiv că în viitorul exercițiu bugetar alocarea va crește, deoarece acum sunt mai multe familii de albine: 1,7 milioane față de 1,5 milioane, cifră luată în considerare pentru actualul buget.
La o reuniune dedicată apiculturii, care a avut loc în august la Parlamentul European, apicultorii români au cerut să se dea sprijinul direct pe familia de albine, dar n-au primit un răspuns pozitiv de la eurodeputați.
Consum mic de miere
Dacă la producția de miere România stă bine, în privința consumului lucrurile stau pe dos. Chiar dacă în ultimii ani s-a înregistrat o creștere, România rămâne printre codașele Europei în ceea ce privește consumul de miere. Astfel, un român consumă anual doar 500-600 de grame anual. Prin urmare, din producția de peste 20.000 de tone de miere anual, jumătate este exportată.
Două sunt motivele pentru care românii consumă miere puțin în raport cu ceilalți europeni - în opinia lui Ioan Fetea - lipsa de informare și lipsa banilor.
Provocări pentru apicultori
Pe lângă problemele financiare, sectorul apicol se confruntă și cu alte provocări. Lipsa de interes a tinerilor pentru agricultură în general e valabilă și pentru sectorul apicol. Deși există o măsură pentru tinerii fermieri, procedura greoaie de accesare a fondurilor a dus la scăderea numărului de cereri din partea apicultorilor.
"E loc de mai bine pe plan legislativ, sunt probleme cu schimbările de mediu care au efecte negative asupra familiei de albine, sunt efectele nocive care apar în urma tratamentelor fitosanitare, sunt probleme cu cupajarea mierii, pentru că astăzi în România, din păcate, în magazinele mari nu mai găsim miere curată, miere românească, decât în amestec cu miere provenită din alte țări", sunt principalele probleme cu care se confruntă sectorul apicol din România în opinia președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA).
Piața mierii din UE în cifre
Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător mondial de miere după China. În fiecare an, aproximativ 600.000 de apicultori și 17 milioane de stupi produc aproximativ 250.000 de tone de miere.
Cu toate acestea, producția nu acoperă cererea: în UE, în anul 2016, au fost importate aproximativ 200.000 de tone de miere, în principal din China, din care vin aproximativ 40% din importurile UE.
În comparație cu concurenții lor din altă parte, apicultorii din UE se confruntă cu costuri de producție relativ ridicate, iar exporturile limitate ale UE se fac la prețuri mai mari decât importurile. În medie, un kilogram de miere importat în UE în 2016 costă 2,23 euro, în timp ce un kilogram de miere exportat în țări din afara UE costă 5,69 euro. (Sursa: Parlamentul European)
România, jucător important pe piața de miere a UE
Apicultura este un domeniu în care România a progresat substanțial în ultimii ani. În 1990, efectivul era de 1.091.000 de familii de albine, iar în 2016, ultimul luat în evidențe de INS, acesta a ajuns la 1.437.394 familii de albine.
Cel mai mare regres al apiculturii s-a înregistrat în 1999, când se ajunsese la un total național de 614.326 de stupi, an din care sectorul a început să-și revină, 2009 fiind primul în care s-a depășit milionul de familii. Astăzi, cel mai mare producător este Vâlcea (87.411 de familii), urmat de Mehedinți (87.072 de familii).
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai mai mari efective sunt în Sud-Vest Oltenia (294.144 de stupi) și Sud-Muntenia, cu 215.928 de familii. (Sursa: Lumeasatului.ro)
Programul ”Miere în școli”
Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a anunțat luna trecută că Programul "Mierea
în școli" va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019. Prin acest program, 1,4
milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame de miere polifloră din
producție internă.
"Programul Mierea în școli este lege
deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1
ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de
euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producție
românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel
acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu
au gustat niciodată și aici toți suntem datori să facem ceva, pentru că acel
borcan de miere nu este numai al lui, ci al familiei. Imaginați-vă ce se
întâmplă astăzi în România din punct de vedere al sănătății: zeci de kilograme
de zahăr se consumă în România și doar zeci de grame consum de miere. Cred că
trebuie să schimbam această paradigmă, să mergem cu programe de informare și
programe care să stimuleze consumul", a precizat Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.
Prima tentativă de legiferare a consumului de miere în școli a fost Legea nr. 509 din 29 decembrie 2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional.
Din cauza lipsei finanțării, legea a fost suspendată prin ordonanțe de urgență succesive, ultima ordonanță de urgență de suspendare fiind pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.
Comentarii