Casa mierii: patul-stup pentru insomniaci
Un sălăjean îndrăgostit de albine s-a gândit să ofere și altora șansa de a face cunoștință cu albinele ”blânde” și cu beneficiile oferite de acestea. Pensiunea sa oferă insomniacilor și nu numai o posibilitate inedită de relaxare.
Umblând mult prin România, Aurelian Cosma, director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Valea Someșului", a observat cât de mult contribuie la dezvoltarea unor comunități pensiunile, în care funcționează ”lanțul scurt de la producător la consumator”. Și cum în comuna sa, Gâlgău din județul Sălaj, nu exista nicio pensiune, Aurelian Cosma a venit cu un concept inovativ. L-a ajutat și pasiunea sa pentru albine.
”Iubesc albinele, când ai albine automat te îndrăgostești de albine, inevitabil și iremediabil. Albina o ființă extraordinară, de care foarte multă lume vorbește, dar foarte puțină lume o intrat în contact cu albina. Acum am auzit pe la televizor că albina africană înțeapă și ucide. Îs povești. Noi avem o albină foarte cuminte, înțeapă și ea, dar numai în anumite condiții”, povestește pentru EurActiv România apicultorul Aurelian Cosma.
Pentru a-i familiariza mai ales pe orășeni cu albinele, pensiunea Casa Mierii facilitează interacțiunea directă cu albina, pentru ca aceștia ”s-o vadă, s-o cunoască, să vadă cât e de blândă, cât e de harnică, să o copieze la hărnicie și la disciplină, la ordine și la curățenie”.
După ce vizitează stupii, în condiții de securitate maximă, clienții se pot odihni într-o căsuță de lut, ”făcută după metodele bunicilor noștri”. În căsuță sunt două paturi-stup care oferă o experiență inedită.
”Prin anumite fante aerul din stup iese în cameră. Albina nu are cum să intre înăuntru, ea are ieșiri prin pereți afară. De unde mi-a venit ideea? Am și văzut în alte țări, dar am observat că miroase foarte frumos în grădina în care aveam albine, mai ales primăvara. Miroase a polen, a miere, a uleiuri volatile. M-am gândit: «de ce să nu putem să beneficiem într-o cameră de bucuria asta a mirosurilor, bucuria asta a plăcerii de a respira un aer deosebit de pur”, își amintește Cosma cum a luat naștere ideea căsuței de lut.
Pentru a-și vedea visul realitate, Aurelian Cosma a aplicat pentru o finanțare de 70.000 de euro prin GAL. Mai accesase bani europeni și știa pașii ce trebuie parcurși.
”În căsuță sunt două paturi și oamenii vin și se relaxează. Sunt 150.000 de albine într-un pat, astfel că există o vibrație foarte interesantă, albinele lucrează non-stop și patul vibrează. Dintr-o dată te liniștești, intri într-o stare de bine și te apucă somnul. Adormi în 10 minute chiar dacă stai pe scândură direct, fără să pui o saltea”, spune apicultorul, precizând că patul-stup e bun mai ales pentru cei care au insomnie.
După 100 de înțepături nu te mai umfli
Oamenii au un sentiment de frică atunci când intră pentru prima dată în contact cu albinele, dar apicultorul glumește cu ei și le spune că, ”după 100 de înțepături nu te mai umfli, cu condiția să nu fii alergic”.
”Acum serios vorbind, înțepătura doare, dar niciodată nu-i ceva rău, decât la cei care au alergii. Scapi de reumatism, scapi de anumite dureri, e o chestie foarte interesantă, tratezi cu durere alte dureri mult mai rele. Albina e un factor de sănătate extraordinar, care-i lângă noi și nu întotdeauna o tratăm cu respectul cuvenit”, afirmă Aurelian Cosma.
Decizii în defavoarea apicultorilor români
Directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Valea Someșului" are ceva reproșuri de făcut autorităților române, care permit folosirea unor pesticide neonicotinoide, substanțe ce afectează albinele. ”Nu poți să cultivi oriunde în România organisme modificate genetic, distrugând astfel reputația apicultorilor români, care ar dori să ofere produse bio”, mai spune Cosma.
Anul trecut, statele membre au sprijinit propunerea de extindere a interdicției parțiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor pe teritoriul UE, după ce o evaluare științifică a demonstrat că afectează viața albinelor.
După decizia Consiliului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 ”Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agropedoclimatice specifice țării noastre”.
”Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate”, a precizat în septembrie anul trecut Ministerul Agriculturii.
O altă nemulțumire este legată de importurile necontrolate de miere și de testele la care sunt supuse produsele românești la export.
El susține că apicultorii români sunt competitivi în Europa și în lume: ”E o șansă dată de natura care ne înconjoară și de biodiversitatea pe care o avem noi să facem apicultura la un nivel super înalt, avem tot ce vrei, flora cum nu cred că există în lumea asta”.
Cosma povestește că a fost la un târg în Dubai, ocazie cu care autoritățile române i-au cerut foarte multe teste, analize: ”Nu știu dacă ce importăm noi în România îs la fel de sever verificate ca produsele pe care le exportăm. Ar fi nevoie de protecție în fața importurilor necontrolate din alte țări”.
Legislația românească obligă apicultorii români să facă diverse testări și atunci când exportă polen în UE, chiar dacă cei la care exportă nu cer aceste analize. Și, cum România nu are laboratoare acreditate, testele se fac în Germania la un preț de 500 de euro.
”Multe reglementări din România sunt în defavoarea agricultorului român”, conchide Aurelian Cosma.
Comentarii