UPDATECiolacu îl contrazice pe Barbu: Nu a cerut nimeni demisia comisarului european pentru Agricultură

Premierul Marcel Ciolacu susține contrariul a ceea ce afirma luni ministrul Agriculturii, Florin Barbu, privind intenția de a-i cere demisia comisarului european pentru Agricultură.
"Nu a cerut nimeni (demisia comisarului - n.r.). Am vorbit și cu doamna Luminița Odobescu. Domnul ministru (al Agriculturii - n.r.) a spus foarte clar: dacă nu suntem în stare niciunul, ne dăm cu toții demisia, în frunte cu comisarul european. Acuma pentru câteva luni (până la alegerile europene - n.r.) nu e un capăt de țară să cerem demisia cuiva", a spus Ciolacu.
Ciolacu a adăugat, ironic, faptul că "am avut și noi un comisar european pe Agricultură" și a spus presei să-l întrebe și pe el, pentru că nu își aduce aminte de "nimic notabil ce s-a întâmplat în această perioadă". Este vorba despre fostul premier Dacian Cioloș, comisar în perioada 2010 - 2014.
Reamintim că ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a fost rugat luni de fermierii din Târgu Mureș să ceară demisia comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, dacă acesta nu acordă derogările dorite de agricultorii români.
Ulterior, ministrul Florin Barbu a reafirmat că în reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), ce are loc marți, la Bruxelles, va solicita din nou derogări de la standardele 7 și 8 privind bunele condiții agricole și de mediu (rotația culturilor și condiția de a lăsa nelucrată 4% din suprafața fermei), explicând că ''atât timp cât noi nu putem rezolva problemele fermierilor români - vorbim aici de directive și regulamentele Uniunii Europene - cred că trebuie să plecăm acasă atât noi, ca miniștri, cât și comisarul european'', potrivit Agerpres.
Această solicitare va fi făcută de ministrul agriculturii român în AGRIFISH la punctul de pe agendă privind dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană.
''Din discuțiile pe care le-am purtat cu fermierii, atât care sunt în stradă, în zona Afumați, cât și fermierii din formele asociative, am avut o întâlnire ieri cu fermierii din zona Cluj și Mureș. Mesajul este foarte clar: trebuie să luăm derogări de la GAEC 7 și GAEC 8. Vorbim de GAEC 7 privind rotația de culturi, pentru că în România există ferme integrate vegetal cu zootehnie și nu pot face lucrul acesta. GAEC 8 înseamnă 4% pârloagă teren în România. Spun acest lucru pentru că România la nivel național poate demonstra că are 10% pârloagă. Vorbim aici de 1,1 milioane de hectare care sunt neproductive și de 800.000 de hectare care sunt necultivate în zona canalelor de irigații și desecare. (...) Așa cum și în anul 2023 am avut derogare pe aceste două GAEC, solicităm și în anul 2024 această derogare. Dacă nu putem lua această derogare în Consiliul de miniștri (al UE), cred că atât noi, ca miniștri, cât și comisarul ar trebui să plecăm acasă, pentru că nu putem rezolva problemele fermierilor din țările Uniunii Europene'', a declarat ministrul Florin Barbu înaintea Consiliului AGRIFISH pentru jurnaliștii români prezenți.
El a precizat că în 2023 această derogare a fost acordată pe cadrul Ucraina, care a fost prelungit până la 30 iunie. Potrivit ministrului român, nu este niciun motiv pentru care Consiliul și Comisia să nu poată da derogare de la GAEC 7 și GAEC 8.
''Și cred că, pentru că ne aflăm în aceeași situație ca și în anul 2023 în zonă de conflict de război și, mai mult de atât, inclusiv Comisia a prelungit cadrul Ucraina până pe 30 iunie, această derogare se poate da fără probleme, întrucât se poate motiva pe cadrul Ucraina'', a accentuat Barbu.
Țara noastră a solicitat derogarea respectivă într-o scrisoare semnată alături de Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria. Ministrul român al agriculturii a precizat că în respectiva scrisoare nu a semnat pentru introducerea unor taxe de import pentru Ucraina întrucât aceasta este o decizie politică, pentru care nu a primit mandat, mandatul său din partea statului român fiind doar cel de a solicita derogare de la GAEC 7 și GAEC 8.
El a amintit că România a expus problema derogărilor încă din vara anului trecut, iar ulterior alte 15 state membre UE (Polonia, Franța, Slovacia, Letonia, Slovenia, Cipru, Bulgaria, Italia, Malta, Lituania, Luxemburg, Estonia, Suedia, Ungaria și Cehia) au susținut necesitatea aplicării acestora.
de Monica Lotreanu 23 Ian 2024 20:55