Măsurile sunt o încercare de a răspunde cel puțin unora dintre revendicările fermierilor europeni, care protestează în toată Europa de la sfârșitul anului 2023, relatează Euractiv.

Prima măsură se referă la importurile de produse ucrainene în UE, care au fost scutite de taxe vamale și cote începând cu 2022 pentru a ajuta Ucraina să depășească dificultățile comerciale cauzate de agresiunea Rusiei.

Într-o conferință de presă, Comisia a anunțat că s-a ajuns la "un consens larg" pentru a menține aceste măsuri comerciale autonome (ATM) pentru încă un an, până în iunie 2025, sprijinul pentru Ucraina fiind în continuare "necesar".

Cu toate acestea, având în vedere creșterea semnificativă a importurilor de anumite produse, cum ar fi carnea de pasăre și zahăr, Comisia propune "un mecanism consolidat de salvgardare", astfel încât să poată fi luate rapid "măsuri corective" în cazul unor "efecte dăunătoare" pentru unul sau mai multe state membre.

Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria și România – țările din prima linie ca urmare a apropierii lor de Ucraina – au făcut presiuni asupra Comisiei de câteva săptămâni pentru a implementa măsuri de protecție.

Între 2022 și 2023, importurile UE din Ucraina au crescut cu 50% pentru păsări, cu 130% pentru ouă și cu 1000% pentru zahăr.

Măsurile comerciale autonome în vigoare oferă deja un sistem de verificări și controale pe partea ucraineană pentru a evita orice denaturare a pieței unice, fără nicio eficacitate reală conform acestor țări.

Pentru a proteja "produsele sensibile" precum zahărul și carnea de pasăre, Comisia a propus, de asemenea, stabilirea unui prag pentru importuri pe baza nivelului mediu pentru 2022-2023. Depășirea acestora ar declanșa activarea unei frâne de urgență și reintroducerea taxelor vamale.

Deși Executivul european va avea ultimul cuvânt, acesta a indicat că statele membre își vor putea exprima opiniile în cadrul unei "proceduri consultative".

Cu toate acestea, conform unei coaliții formate din șase organizații condusă de Copa și Cogeca și care reprezintă sectoarele cerealelor, semințelor oleaginoase, păsărilor, ouălor și zahărului, măsura nu va "oferi o ameliorare suficientă” a situație.

Instituțiile UE, se arată într-un comunicat de presă comun, "trebuie să găsească un compromis viabil și o soluție constructivă pentru a menține fluxurile comerciale, a proteja producătorii din UE, a ajuta producătorii ucraineni să-și diversifice exporturile" și "să restabilirea vechile rute comerciale și să-și limiteze dependența pe piața UE".

La rândul său, Federația Patronatului Ucrainei a salutat "decizia Comisiei Europene", dar nu a fost de acord cu propunerea "privind așa-numita blocare automată a exporturilor a trei grupe de mărfuri".

Potrivit ucrainenilor, "exporturile de ouă, zahăr și carne de pui [de la Kiev] nu reprezintă nicio amenințare pentru piața europeană și chiar joacă un rol stabilizator".

Măsură controversată

În plus, Comisia Europeană propune o nouă derogare de la cerința pentru fermele mari de a menține 4% terenuri pârloagă, așa cum este prevăzută în noua Politică Agricolă Comună, intrat pe deplin în vigoare în ianuarie 2023.

Cerința face parte din obligațiile de mediu pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a avea acces la sprijin din partea Politicii Agricole Comune a UE.

Săptămâna trecută, fermierii români l-au îndemnat pe ministrul Agriculturii, Florin Barbu, să ceară demisia comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, dacă derogările privind rotația și scoaterea din circuitul agricol sunt respinse.

Comisia propune acum o derogare parțială de la regulile de retragere din circuitul agricol în 2024, preluând o propunere pe care Franța a înaintat-o Consiliului de câteva luni, împreună cu alte 22 de țări.

Comisia propune acum o derogare parțială de la regulile de retragere din circuitul agricol a unor suprafețe în 2024, preluând o propunere pe care Franța a înaintat-o Consiliului în urmă cu câteva luni, împreună cu alte 22 de țări.

Comisia propune menținerea a 7% din terenuri favorabile biodiversității (fără pesticide) cu culturi intermediare sau fixatoare de azot, precum lintea, pentru a menține respectarea obligației de lăsare a unor suprafețe necultivate.

"Luni de muncă ale Franței, o coaliție construită cu răbdare cu toți colegii noștri europeni, cărora aș dori să le mulțumesc, și o soluție simplă, pragmatică, care combină tranziția și producția", a anunțat miercuri ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, la X.

Această propunere, care vizează creșterea producției și, prin urmare, a veniturilor fermierilor, este totuși controversată.

"Creșterea producției pe terenuri neproductive este puțin probabil să stimuleze producția, dar dacă s-ar face vreodată, ar scădea prețurile pe o piață suprasaturată, scăzând și mai mult veniturile fermierilor”, a declarat într-un comunicat Marilda Dhaskali, ofițer de presă pentru politică agricolă BirdLife.

Copa și Cogeca, principala asociație europeană a sindicatelor agricole, au salutat acest anunț, dar au spus că "vine târziu în calendarul agricol și rămâne limitat". Organizațiile de fermieri din UE au cerut statelor membre să ceară Comisiei să pledeze pentru derogările PAC la Consiliul European de joi.