Comisia Europeană a anunțat că ia în considerare un nou suport financiar pentru fermierii din UE afectați de un aflux de produse agricole ucrainene, ca urmare a deciziei Poloniei, Ungariei și Slovaciei de a interzice importul de alimente din Ucraina.

Comisia Europeană a anunțat că ia în considerare un nou suport financiar pentru fermierii din UE afectați de un aflux de produse agricole ucrainene, ca urmare a deciziei Poloniei, Ungariei și Slovaciei de a interzice importul de alimente din Ucraina.

„Lucrăm acum la un al doilea pachet de măsuri prin care vom continua să sprijinim aceste țări care sunt afectate de importurile din Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, în timpul conferinței de presă zilnice a Executivului UE de luni (17 aprilie).

Un prim ajutor de 56 de milioane de euro, destinat Poloniei, Bulgariei și României a fost convenit de statele membre la sfârșitul lunii martie și a fost finanțat printr-un pachet financiar de 450 de milioane de euro pe an,inclus în fondul de rezervă agricolă, din cadrul programului de subvenții agricole al UE.

Cu toate acestea, ajutorul financiar nu a fost suficient pentru a-i liniști pe fermierii polonezi, care au ieșit în stradă, ceea ce a dus în cele din urmă la demisia ministrului agriculturii Henryk Kowalczyk. Întrucât un al doilea pachet financiar este „încă în discuție”, Comisia a refuzat să adauge detalii suplimentare cu privire la sumă, calendar sau criterii de alocare. Însă executivul UE a precizat că primul pachet „a fost pus în aplicarefoarte repede”. „S-a adoptat destul de rapid, ne așteptăm la același lucru pentru cea de-a doua măsură de sprijin”, a declarat purtătorul de cuvânt, adăugând că Executivul european „ia în considerare impactul  creșterii importurilor asupra țărilor din prima linie”.

Anunțul vine ca urmare a veștii că Ungaria și Polonia, țări care se învecinează cu Ucraina, au luat decizia unilaterală de a interzice importul de produse agricole ucrainiene cum ar fi cereale și păsări de curte, iar Bulgaria le calcă pe urme. Între timp, The Guardian a relatat că Slovacia a inițiat propria sa interdicție.

Tensiunea a apărut ca urmare a unui aflux semnificativ de produse agricole ucrainene în țările vecine, membre ale UE, datorită unei combinații între inițiativa UE privind coridoarele de solidaritate, pentru a ajuta Ucraina să exporte produse agricole pe toate rutele posibile și o schemă temporară de liberalizare a comerțului care a suspendat tarifele și cotele la importurile de produse agroalimentare din Ucraina. Acest lucru a provocat consternare în țările vecine care au început să tragă un semnal de alarmă cu privire la faptul că vor fi scoase de pe piața cerealelor, începând cu septembrie 2022. Reuters a relatat că, în cadrul discuțiilor care au început luni la Varșovia, Kievul speră acum să se redeschidă tranzitul de alimente și cereale prin Polonia ca „un prim pas” pentru a pune capăt interdicțiilor de import.  

O bază legală „neclară” pentru Comisie, dar nu și pentru experți

Deși comerțul este o competență exclusivă a UE, purtătorul de cuvânt a declarat că nu este încă clar dacă deciziile de la Varșovia și Budapesta încalcă legislația UE.

„Suntem deja în discuții cu autoritățile relevante [...] pentru a înțelege în mod corespunzător domeniul de aplicare a măsurilor și temeiul juridic, deoarece nu avem o claritate deplină în această privință”, a declarat purtătorul de cuvânt, adăugând că este „prea devreme pentru a anticipa posibilele opțiuni”. În schimb, prioritatea în acest moment este dezescaladarea conflictului. „Nu este obiectivul nostru să provocăm dificultăți țărilor din UE în timp ce sprijinim Ucraina, așa că nu este vorba de sancțiuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, menționând că este vorba, în schimb, de „găsirea de soluții”.

Cu toate acestea, pentru experții în drept, precum Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la HEC Paris, această reticență în a arăta cu degetul demonstrează o posibila sustragere a Comisiei de la responsabilitate. „[Aceasta este o] o nouă ilustrare a lipsei de dorință a Comisiei de a-și îndeplini îndatoririle de gardian al tratatelor”, a declarat expertul pentru EURACTIV. 

„Nu este vorba de introducerea imediată a unor sancțiuni, ci și de semnalarea publică a faptului că un stat încalcă legea și, astfel, de inițierea unor proceduri administrative care pot da mai apoi naștere unei căi de atac, în cazul în care nerespectarea legii persistă”, a adăugat el. Opțiunea de care dispune Comisia include o scrisoare de somație oficială, conform articolului 258 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE). „[Aceasta] mi se pare singura opțiune”, a declarat Alemanno.

Între timp, David Kleimann, expert al relațiilor comerciale UE în cadrul grupului de reflecție economică Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a calificat acest lucru drept „un dialog exersat” între Comisie și statele membre, menită să pună presiune asupra Executivului UE în eforturile de a schimba termenii acordului comercial. Ca atare, el a estimat că aceste restricții vor dura probabil doar câteva zile, suficient de mult însă pentru a facilita un „schimb de opinii” între cele două părți.

Mai mult, Kleimann a declarat pentru EURACTIV că, deși este destul de puțin probabil din partea Curții de Justiție a UE să găsească vreo justificare pentru interdicțiile Ungariei și Poloniei asupra importurilor din Ucraina, este la fel de puțin probabil ca Executivul european „să aibă vreun interes în a escalada situația din punct de vedere juridic”. În schimb, este mult mai probabil să-și concentreze voința asupra unor soluții practice, în vederea rezolvării și colaborării, mai degrabă decât asupra unor sancțiuni, a adăugat el.

Politica agricolă comună și provocările fără precedent ale pieței agro-alimentare

Mai mult pe EurActiv »