Creșterea accesului la tehnologiile digitale ar trebui să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană, iar dezvoltarea infrastructurii digitale este esențială pentru a reflecta importanța acesteia pentru societate și economie, consideră eurodeputații.

Uniunea Europeană a alocat fonduri de miliarde de euro pentru dezvoltarea internetului în bandă largă, dar nu toate zonele rurale beneficiază de acces la internet de mare viteză.

„Conectivitatea la internet de înaltă calitate este necesară pentru achiziționarea de noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale, precum şi pentru atragerea tinerilor în mediul rural”, apreciază eurodeputații din Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, într-un proiect de aviz privind „Instituirea mecanismului pentru interconectarea Europei”. 

Eurodeputatul liberal Daniel Buda (PPE) explică că acest program ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile europene, rurale sau urbane a unei conectivități fixe sau fără fir de capacitate foarte mare. „În acest demers, programul ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că nu este rentabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă care este deja acoperită”, scrie europarlamentarul, într-o postare pe Facebook.

În contextul unei cereri ridicate de produse agro-alimentare, UE vrea să producă „mai mult cu mai puțin” pentru a proteja mediul. De aceea, stakeholderii din domeniul agriculturii solicită Comisiei Europene să fie mai ambițioasă cu planurile de a încuraja agricultura de precizie, dar atrag atenția că mai întâi este nevoie ca UE să acopere zonele rurale cu Internet de mare viteză și abia apoi putem vorbi de digitalizarea fermelor.

Agricultura de precizie se bazează pe gestionarea optimizată a resurselor de pe un câmp, în funcție de nevoile reale ale recoltelor, implicând tehnologii bazate pe date, inclusiv sisteme de poziționare prin satelit, cum ar fi GPS-ul, teledetecția și Internetul, pentru a gestiona recoltele și pentru a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei.

Introducerea noilor tehnologii îi va ajuta pe fermieri să își gestioneze fermele într-un mod sustenabil și să utilizeze în mai bună măsură resursele chimice (pesticide sau îngrășăminte), contribuind astfel la protecția solului și a apelor subterane, și sporind în același timp eficiența producției deoarece consumul de resurse - atât cele chimice, cât și cele de apă sau energie - este mai mic.

Însă agricultorii au cerut ca banii pentru informatizarea agriculturii să nu vină doar din Politica Agricolă Comună, ci și din alte domenii - cu trimitere la fondurile de coeziune. „Nu putem pretinde ca un fermier să adopte agricultura de precizie dacă el nu are acces la internet în bandă largă”, spunea Pekka Pesonen, secretar general al asociației Copa-Cogeca a fermierilor și cooperativelor din UE, într-un interviu acordat EurActiv.com.

În schimb, Comisia Europeană propune ca statele membre să aibă un cuvânt mai mare de spus în direcționarea fondurilor pentru digitalizarea sectorului agricol, după cum a declarat recent, într-un interviu acordat EURACTIV România, Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

„Experiența actualei PAC, aplicată în 28 de state membre cu climate, metode de producție și tradiții diferite, arată că Bruxelles-ul nu mai poate determina ce trebuie să facă fiecare stat membru”, a explicat comisarul Phil Hogan. De aceea, în viitoarea politică agricolă, pentru cadrul multianual 2011-2017, statele UE vor construi programele de sprijin adecvate pentru a susține digitalizarea. „România, și nu Bruxelles-ul, va decide cum să procedeze”, a spus Hogan, explicândă că „bugetul pentru agricultura de precizie depinde de nevoile și de alocările exacte din cadrul întregului pachet al PAC pe care fiecare stat membru le va primi”.

Pe de altă parte, autoritățile europene încearcă să obțină cât mai multe sinergii din utilizarea fondurilor europene. Sigur, introducerea internetului de mare viteză în zonele rurale va ajuta agricultura, dar ar putea contribui și la menținerea populației tinere la sate sau chiar instalarea de noi fermieri, în timp ce va ajuta și la informatizarea administrațiilor locale, spre exemplu, pentru a reduce costurile primăriilor și altor autprități din comune.

De aceea, programul pentru interconectarea Europei ar trebui să prevadă adoptarea de programe de lucru intersectoriale care ar putea aborda domeniile specifice de intervenție, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea conectată și automatizată sau combustibilii alternativi. În plus, programul ar trebui să permită, în fiecare sector, posibilitatea de a considera eligibile anumite componente auxiliare referitoare la alt sector, în cazul în care o astfel de abordare îmbunătățește beneficiile socio-economice ale investiției, consideră eurodeputații.

„Sinergia dintre sectoare ar trebui stimulată prin criteriile de atribuire pentru selectarea acțiunilor şi sprijinită prin programe de finanţare prin sinergii cu celelalte instrumente de finanţare ale Uniunii”, punctează Daniel Buda.