EURACTIV.ro: Ce metode folosiți pentru protejarea solului?

Cristina Briziou: La ferma bio&co, credem că protejarea mediului înconjurător merge mână în mână cu grija pe care o purtăm față de oamenii pe care îi ajutăm să se reintegreze pe piața muncii. De aceea, ne străduim să promovăm practici agricole sustenabile și să oferim produse sănătoase comunității noastre.

Pe cele cinci hectare, peste 80% din suprafață este dedicată exploatării prin diverse culturi, punând accent pe diversitatea speciilor cultivate: legume în solarii, legume în câmp sau plante aromatice.

Pentru a păstra sănătatea și fertilitatea solului, implementăm o gamă variată de metode agrotehnice.

1. De pildă, practicăm rotația culturilor, o tehnică eficientă care ne permite să evităm epuizarea resurselor naturale.

2. Astfel, alternăm culturile și optăm pentru îngrășământ verde, utilizând plante precum orz, orzoaică, mazăre, măzăriche, sorg, facelie sau muștar. Aceste plante consumă succesiv micro și macro-elemente diferite, necesare în funcție de familia din care fac parte, pe care le extrag de la diferite adâncimi, depinzând de tipul de rădăcină pe care le au, fără a secătui solul. Pentru că un sol hrănitor și sănătos este cheia succesului agricol, folosim acele plante considerate "îngrășăminte verzi", care au avantajul de a proteja solul, astfel încât să nu rămână descoperit, expus razelor de soare sau ploilor torențiale.

Firma Bio&Co din satul Ciocănari, Dâmbovița

#1/

#2/

#3/

#4/

#5/

#6/

#7/

#8/

#9/

#10/

#11/

Plantele de tip "îngrășământ verde" fie au nodozități pe rădăcini, care îmbogățesc solul în azot, cum sunt cele din familia leguminoaselor, fie sunt mărunțite și lăsate la suprafața solului să se descompună, ori sunt încorporate apoi în sol pentru a-l îmbogăți cu materie organică atât de necesară micro și macro organismelor.

Cele din urmă beneficiază nu numai de hrană, ci și de un strat protector în timp de secetă, astfel vor rămâne cât mai aproape de primii 30 cm de sol, zonă în care plantele își înfig rădăcinile. Râmele, de pildă, contribuie la ajungerea oxigenului și apei mai rapide la rădăcinile plantelor cultivate, prin galeriile pe care le sapă.

De asemenea, utilizăm amendamente de sol naturale, precum gunoiul de grajd de la o fermă din apropiere, îngrășământ paletizat de pasăre, sporind astfel materia organică din sol. Acesta are capacitatea de a reține nu numai micro și macro-organismele benefice ci și de a reține apa în sol și de a ajuta la menținerea structurii acestuia.

3. Totodată, practicăm arătura adâncă o singură dată pe an, în perioade cu umiditate nu foarte crescută, evitând, astfel, tasarea solului. Ulterior, reducem pe cât de mult posibil lucrările mecanizate ale solului.

4. Nu folosim niciun tip de erbicide, iar toate operațiunile legate de gestionarea buruienilor prevăd îndepărtarea manuală sau cu unelte lowtech, ocultarea solului și utilizarea foliei de mulcire [în engleză, „mulch”, material cu care se acoperă solul, pentru a obține o calitate mai bună a acestuia].

EURACTIV.ro: Dar pentru asigurarea biodiversității?

Cristina Briziou: Metodele agrotehnice pentru protecția solului descrise mai sus contribuie la menținerea unor terenuri bogate în biodiversitate. În plus, sunt benefice și pentru atragerea și menținerea unui mediu propice pentru micro și macro-organisme, pentru mamifere și specii variate de insecte. Aici, cultivăm plante aromatice – lavandă, mentă – care atrag polenizatorii: albine, gărgărițe, fluturi, dar și specii de arbori și arbuști dispuși perimetral, în jurul fermei, pentru a crea o perdea verde, refugiu pentru animalele și păsările care mențin echilibrul dăunătorilor, aceștia fiind consumatori de insecte dăunătoare.

Totodată, ne ocupăm la fermă de 15 stupi cu albine care ne ajută semnificativ în procesul de polenizare. Spre marea noastră bucurie, la fermă găsim arici și păsări precum pițigoiul Parus Major, mare consumator de omizi.

De asemenea, ne instruim colegii să protejeze insectele precum ploșnița Perillus bioculatus – care este prădător pentru gândacul de Colorado, să recunoască și să păstreze pe plante larvele de Coccinella septempunctata (gărgărița/buburuza) – fiind prădător al păduchilor de frunză.

Astfel, optăm pentru metodele naturale, pentru a reduce la maxim utilizarea insecticidelor, deși cele folosite în caz de nevoie sunt certificate ecologic. Considerăm că echilibrul este cea mai bună soluție și cea mai puțin costisitoare împotriva dăunătorilor.

EURACTIV.ro: Cu ce obstacole vă confruntați în acest sens?

Cristina Briziou: Cu toate că optăm pentru acțiunile enumerate anterior, întâmpinăm dificultăți, de exemplu, în a obține îngrășământ de grajd de calitate și la un preț mai accesibil. O mai bună organizare a Primăriei și a fermelor de animale pentru producția și asigurarea calității mraniței (îngrășământul pentru răsaduri) sau compostului puse la dispoziția fermierilor, ar ajuta foarte mult la reducerea costurilor și mai ales la popularizarea acestei practici în rândul agricultorilor din fermele vecine.

Acest lucru este valabil și pentru gestionarea biodeșeurilor și a materiei organice rezultate din îngrijirea spațiilor verzi și toaletarea arborilor din sate și comune, care pot fi transformate în compost pentru fermele din împrejurimi. Mai mult, sensibilizarea fermierilor care gestionează culturile mari de porumb, floarea soarelui, rapiță, pentru a utiliza cât mai multe amendamente de sol naturale, dar și pentru a reduce tratamentele fitosanitare agresive împotriva dăunătorilor ar contribui considerabil la protejarea mediului în care se dezvoltă insectele și păsările utile în agricultură. Devine din ce în ce mai dificilă menținerea unor populații de astfel de specii în zonele în care se practică agricultura intensivă.