Guvernul continuă să deconteze o parte din motorina utilizată în agricultură. Pe 26 ianuarie, Guvernul a aprobat condițiile pentru ajutorul de stat dat fermierilor, prin reducerea accizei pentru motorina utilizată în agricultură. Subvenția este de 1,529 lei/litru, suma totală care poate fi rambursată pentru anul în curs și pentru ce a rămas de plată din 2022 totalizează 500 de milioane de lei. Această măsură este o picătură într-un ocean de scumpiri. 

Inflația din coșul zilnic

În România, prețurile produselor alimentare au atins valori record în 2022. Dintre acestea, zahărul a înregistrat cea mai mare scumpire, cu o creștere de 62%, de asemenea, creșteri majore, de aproape 40%, au avut și prețurile la ulei și cartofi, conform Institutului Național de Statistică (INS), în timp ce rata anuală a inflației în luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, fiind de 16,4%.

Energia electrică, gazele și încălzirea centrală sunt cu aproximativ 40% mai scumpe decât în urmă cu un an, iar în decembrie 2022 față de aceeași lună a anului precedent, creșterea a fost de 22,05% la mărfurile alimentare.

În consecință, inflația a avut un impact major asupra deciziei de cumpărare a românilor și asupra calității alegerilor alimentare ale acestora, arată Barometrul FOOD 2022, un sondaj anual, realizat în cadrul proiectului FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand), unul dintre cele mai mari programe europene de educație alimentară.

Efectele creșterii prețurilor se resimt puternic în coșul de cumpărături, mai ales că retailerii au transferat echivalentul a 75% din creșterile trecute ale prețurilor de producție asupra consumatorilor.

Comisia Europeană a recomandat reducerea TVA la produsele de bază, lăsând însă decizia la nivel național. În România nu s-a schimbat nimic, întrucât cote reduse de 9% și 5% pentru mai multe categorii de bunuri și servicii, inclusiv în domeniul medicamentelor și al alimentelor. (Romania cuts VAT rate for ‘healthy and traditional food’)

Inflația nu se reduce prin scăderi de taxe, ci prin măsuri structurale, justifica ministrul Adrian Câciu opțiunea de a nu umbla la TVA.

 „Aceste măsuri sunt propuse. Inflația nu se oprește prin taxare, nici prin diminuarea taxării, inflația se oprește prin măsuri structurale. Pot fi și măsuri temporare care să aplatizeze curba inflației. Dacă Banca Națională spune că 80% din inflație e creată de prețurile la energie, înseamnă că trebuie să acționezi structural asupra energiei”, a adăugat ministrul. 

Această hotărâre a fost determinată și de faptul că România are constrângeri bugetare mari, fiind în procedură de deficit excesiv (deficitul bugetar depășește plafonul admis prin tratatul de aderare, de 3% din PIB) și trebuie să ia măsuri de consolidare fiscală pentru a-l readuce sub acest plafon. În același timp, România este campioană de mulți ani la deficitul de încasare a TVA, din cauza faptului ca circa o treime din suma pe care ar trebui să o colecteze statul din TVA nu este efectiv colectată.

"Măsuri am luat și cea mai importantă măsură este aceasta cu reglementarea prețurilor la energie pe o perioadă de doi ani. Acest lucru va permite să nu se mai transmită în prețurile bunurilor și serviciilor componenta de utilități sau de prețuri administrate. Pe de altă parte, trebuie să avem grijă și în partea de combustibil și în zona de producție alimentară, pentru că trebuie să reducem dependența de importuri", a spus ministrul Finanțelor la Parlament, întrebat în legătură cu măsurile Guvernului pentru reducerea inflației.

1. Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie
Guvernul a aprobat miercuri, 28 decembrie, transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie. Ordonanța de Urgență privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului, din 6 octombrie 2022, privind o intervenție de urgență pentru aprobarea problemei prețurile ridicate la energie.
„Cota de impozitare este de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media. Iar, ce este foarte important, așa cum am menționat și mai devreme, din această sumă colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanțarea investițiilor strategice, precum și a investițiilor în eficiența energetică și în energie din surse regenerabile”, a explicat Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe.

2. Măsura privind reducerea de 50 bani/litru a prețului la carburanți

Măsura compensării a fost introdusă în vară. Potrivit unei ordonanțe de urgență, operatorii de benzinării care acordă de la 1 iulie o reducere de 0,5 lei/litru de carburant beneficiază de o compensare de 0,25 de lei/litru de la bugetul de stat. Măsura, luată inițial pentru trei luni, a fost prelungită în septembrie până la 31 decembrie. Dar guvernul a renunțat la compensarea cu 50 de bani a prețului la benzină și motorină, de la 1 ianuarie - „Compensarea prețului la carburanți, dacă inițial părea că nu va produce efecte, constatăm că a fost o măsură bună. Trebuie să anunțăm că de la 1 ianuarie nu va mai funcționa. În masura în care prețurile vor avea o evoluție care să depășească puterea de cumpărare și susținere a cetățenilor o vom aplica din nou”, a spus premierul.

3. Emiterea unor tichete sociale oferite prin programul guvernamental „Sprijin pentru România”

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a început, la 1 iunie, procesul de emitere, distribuire și încărcare a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental „Sprijin pentru România”.

Peste 2,5 milioane de români, aflați în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie, vor primi aceste ajutoare în valoare de 250 lei la 2 luni. OUG 165/2022, ce se aplică deja, stabilește modificarea OUG 63/2022, prin care au fost introduse tichetele sociale pentru alimente și mese calde, astfel încât aceste ajutoare să se distribuie și anul viitor, iar mai multe categorii de persoane să poată beneficia de ele.

Astfel, potrivit ordonanței, și în 2023 se vor acorda tichetele sociale în valoare de 250 de lei la două luni pentru alimente și mese calde. Compensarea de 50 de bani la litrul de combustibil nu mai este valabilă de la 1 ianuarie 2023. Anunțul a fost făcut la începutul săptămânii de premierul Nicolae Ciucă. El a spus că măsura va fi reintrodusă, dacă prețurile depășesc puterea de cumpărare a cetățenilor.