Înțelegerea dintre Marea Britanie și UE privind Brexitul ar putea fi ori un real succes, ori un complet eșec pentru fermierii britanici, potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută de Institutul pentru Agro-alimentație și Bioștiință (AFBI).

Schimbările în relația comercială dintre Regatul Unit, UE și alți parteneri globali venite odată cu părăsirea pieței unice și a uniunii vamale ar putea avea un impact major asupra fluxurilor comerciale, arată raportul citat de EurActiv.com.

Studiul independent a analizat impactul a trei scenarii diferite de acorduri comerciale post-Brexit asupra prețurilor produselor agricole din Marea Britanie, a volumului producției fermierilor și a prețurilor cerute.

În timp ce unele modificări post-Brexit pot duce la costuri mai reduse pentru consumatori, acestea ar putea, de asemenea, să reducă veniturile agricole și să crească dependența Marii Britanii de importurile de alimente, potrivit AFBI.

Trei scenarii

Cele trei scenarii post-Brexit analizate de Institut au fost: un acord favorabil de liber schimb cu UE, o trecere la normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu tarifele națiunii celei mai favorizate (MFN) și liberalizarea unilaterală a comerțului.

Echipa britanică de negociere pentru Brexit, condusă de David Davis, urmărește să încheie un acord de liber schimb (ALS) cu Bruxelles cât mai curând posibil după plecarea din UE. Acest lucru ar permite Regatului Unit să-și negocieze propriile acorduri comerciale cu alte țări, păstrând în același timp multe dintre avantajele comerțului liber cu cele 27 de țări ale blocului, cum ar fi accesul liber la piața unică.

În cadrul unui scenariu specific ALS, prețurile primite de agricultori pentru bunurile lor (prețul producătorului) ar rămâne în mare parte neschimbate, variind de la -1% până la + 3%, în funcție de produse. Potrivit studiului, acest lucru nu ar fi suficient pentru a provoca schimbări semnificative în cantitatea sau valoarea totală a produselor agricole britanice. Nici nu ar avea un impact major asupra prețurilor de consum.

Cu toate acestea, s-ar putea să nu fie posibilă negocierea unei astfel de înțelegeri profunde în timpul scurt disponibil, iar agricultorii cer certitudine.

"Este esențial ca guvernul să pregătească aranjamentele tranzitorii pentru a evita un scenariu marginal. Întreprinderile agricole vor avea nevoie de timp pentru a se adapta la noile medii de tranzacționare. Este vital ca guvernul să fie foarte clar în legătură cu felul în care arată succesul în ceea ce privește alimentele și agricultura britanică. Ajungerea la negocierile comerciale corecte va fi esențială pentru multe întreprinderi agricole și pentru capacitatea țării de a produce alimente", spune președintele uniunii fermierilor NFU, Meurig Raymond.

OMC organizează un "sac mixt"

Dacă negociatorii UE și cei britanici nu reușesc să ajungă la un acord comercial post-Brexit înainte ca discuțiile să se încheie la 29 martie 2019, tot comerțul UK-UE va reveni la normele OMC.

În prezent, Marea Britanie importă aproximativ 40% din produsele alimentare, iar cea mai mare piață a acesteia pentru importurile și exporturile de produse alimentare este UE. Chiar și cu statutul națiunii celei mai favorizate, tarifele comerciale ar fi ridicate, iar AFBI consideră că acest lucru ar conduce la schimbări semnificative în fluxul comerțului.

În acest scenariu, Regatul Unit ar putea aștepta creșteri semnificative ale prețurilor producătorilor pentru anumite produse, în special pentru lactate (+ 30%), carne de porc (+ 18%) și carne de vită (+ 17%), cu câștiguri corespunzătoare în volumul și valoarea producției, potrivit think-tank-ului. Acest lucru ar spori autonomia Regatului Unit în aceste sectoare, deoarece importurile UE au devenit mai scumpe, dar, de asemenea, ar spori drastic prețurile de consum.

Cu toate acestea, tarifele ar submina competitivitatea mărfurilor importante de export din Marea Britanie. Agricultorii care produc ovine (prețul producătorului -30%), grâu (-4%) și orz (-5%) ar suferi pierderi de venit, iar volumul total al producției ar scădea.

Liberalizarea unilaterală

În scenariul final, AFBI a simulat ce s-ar întâmpla în cazul în care Guvernul britanic ar elimina toate tarifele la importurile de alimente, în timp ce partenerii comerciali ai Regatului Unit ar păstra tarifele pentru taxele MFN pentru exporturile din Regatul Unit.

O astfel de mișcare ar reduce prețurile pentru consumatorii din Regatul Unit prin deschiderea pieței către importurile ieftine din întreaga lume, însă agricultorii britanici ar avea de suferit.

Prețurile de producție pentru carnea de vită ar scădea cu 45%, iar pentru cea de ovine cu 29%. Deși acestea sunt cazurile extreme, prețul, volumul producției și valoarea de producție a tuturor mărfurilor agricole britanice ar scădea semnificativ, arată studiul.

Raymond a avertizat împotriva unui astfel de rezultat, argumentând că Guvernul britanic ar trebui să se asigure că "fermierii din Regatul Unit nu sunt dezavantajați competitiv față de producătorii de peste mări, supuși unor standarde diferite".

Grupul de experți a subliniat faptul că producătorii din alte părți ale lumii sunt foarte competitivi și că aceste rezultate "indică cu fermitate că există o nevoie mai stringentă de îmbunătățire a productivității interne și a competitivității în cadrul acestui scenariu comercial".