Planul Național Strategic 2023-2027 include investițiile în agricultură cu fonduri europene. O primă variantă a documentului a fost făcută publică spre consultări (link aici), iar la aceasta autoritățile au primit 370 de observații de la Comisia Europeană. Autoritățile române au răspuns acestora (link aici) și așteaptă eventuale alte observații din partea forului european.

Este vorba de un document care va stabili strategia agriculturii românești în următorii cinci ani, PNS 2023-2027 - Planul Național Strategic.

Nevoia de a cunoaște strategia României este cu atât mai mare cu cât presiunile asupra agriculturii românești vin din toate părțile: seceta care apare sezon de sezon, conjunctura internațională care a adus scumpirea îngrășămintelor chimice și a combustibililor, instabilitatea, promisiunile repetate în modernizarea sistemelor de irigații și în eficientizare.

Până la urmă, în ce va investi România din banii cetățenilor europeni în următorii ani?

Eco-scheme: 2,8 miliarde euro, aproape o treime din totalul plăților directe 

În versiunea inițială a planului, 29% din plățile directe pentru agricultură ar fi destinate promovării unei agriculturi la scară mică și prietenoasă cu mediu. Micii fermieri sunt considerați o garanție pentru biodiversitate și resurse naturale agricole.

În România coexistă un număr extrem de ridicat de ferme mici, care sunt, de fapt, gospodării țărănești, cu ferme mari competitive. Strategia are la bază cele două paliere structurale - se arată în răspunsul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, trimis Comisiei Europene.

Este important de știut că, la nivel european, țintele ecologice de atins în agricultură până în 2030 sunt ambițioase, după cum rezultă din concluziile Strategiei Farm to Fork - De la fermă la consumator.

- 50% reducere a utilizării pesticidelor

- 25% agricultură ecologică

În România, lipsa statisticilor la nivelul întregului teritoriu, care să monitorizeze pesticidele din sol, precum și terenurile folosite în agricultura ecologică din România în integralitatea lor, nu ajută raportarea.

"N-aș putea spune cât la sută din agricultura românească este ecologică, pentru că o mare parte din fermele României sunt fermele de pe lângă casă, care nu sunt înregistrate la APIA și nu iau subvenții, dar sunt bio, pentru că acei oameni nu folosesc nicio substanță. Cred că procentul de produse bio românești este mult mai mare decât în statisticile oficiale", a declarat Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la un eveniment recent, citat de AGERPRES.

Cum răspunde România acestor ținte?

"Atingerea acestor ținte, la pragurile indicate, constituie o mare provocare pentru România”. - se arată în document. Pune probleme reducerea cu 20% a chimicalelor din solul agriculturii intensive, întrucât este complicată gestionarea electronică a acestora.

Indicatorii ceruți de Strategia Farm to Fork (De la fermă la consumator) sunt clari:

- reducerea utilizării pesticidelor

- reducerea vânzării de substanțe antimicrobiene

- creșterea suprafeței utilizate pentru agricultura ecologică

- creșterea suprafeței agricole acoperite cu elemente de peisaj de mare diversitate

- reducerea pierderilor de nutrienți.

Reducerea cantității de substanțe chimice 

În documentul citat, autoritățile române spun că ar pune în pericol siguranța alimentară dacă ar reduce cantitatea utilizată în prezent de substanțe chimice pe terenurile agricole, care ar duce la scăderea productivității. Astfel intervențiile PNS 2023-2027 [Planul Național Strategic] vor avea o contribuție la atingerea acestor ținte, în funcție de resursele financiare și cu complexitatea acțiunilor.

În stadiul inițial al negocierilor, autorităților au avetizat Comisia Europeană că 2024 este un termen mult prea ambițios pentru reducerea cu 20% a nutrienților chimici din sol.

Instrumente electronice pentru gestionarea substanțelor chimice din sol

Potrivit cerințelor forului european, gestionarea acestora ar trebui făcută cu instrumente electronice menite să sporească sustenabilitatea fermelor.

Experții enumeră mai multe motive care ar fi piedici pentru punerea în vigoare a acestor instrumente la nivelul fermierilor individuali, printre care îmbătrânirea populației rurale și nivelul redus de pregătire a fermierilor.

Probleme specifice României, potrivit documentului: 

• populația rurală este îmbătrânită
• numărul mare de mici fermieri
• serviciile de consiliere sunt subdimensionate față de nevoi
• efectele generate de criza pandemică.

Criza pandemică a dus la scăderea economică, afectând sectorul care nu generează venit (mediul). Totuși, potrivit PNS, "nivelul de ambiție stabilit la nivel național în ceea ce privește mediul și clima reflectă recomandările Comisiei Europene în politicile naționale din toate domeniile relevante pentru țintele europene.”

Sărăcirea populației poate duce la scăderea fertilizatorilor utilizați

În mod ironic, sărăcirea populației pare să ajute indicatorii mai mult decât tehnologizarea. n varianta  negociarilor inițiale, României i-ar fi revenit să scadă gradul de utilizare a pesticidelor cu 20% până în 2024. Secretarul de Stat Sorin Moise spune că scumpirea îngrășămintelor și a carburanților îi va face pe fermieri mai retinceți în utilizarea pesticidelor.

"Prețul îngrășămintelor a crescut foarte mult și nici nu există disponibilitate pe piața românească de îngrășăminte. Automat, fermierii sunt nevoiți să-și reducă consumul de fertilizatori. De asemenea, discutăm de o creștere substanțială a prețului la combustibil, ceea ce înseamnă că fermierii vor face mai puține lucrări și se vor orienta spre agricultura ecologică." - a adăugat Sorin Moise, potrivit sursei citate.

Calendarul de aprobare a documentului 

Executivul european a formulat 370 de observații la care, între timp, au trimis răspuns autoritățile din România. Ministrul agriculturii Petre Daea  era optimist cu privire la potențiala aprobare a PNS octombrie.

PNS_2023-2027_vers-_1.0_sfc... by EURACTIV.ro