Cum se desprinde agricultura albaneză de trecutul comunist și se pregătește de aderarea la UE

Nu doar migrației și sarcinii uriașe de a se alinia la legislația UE trebuie să facă față sectorul agricol al Albaniei: potrivit ministrei Agriculturii Frida Krifca, schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare.
Albania a deschis negocierile cu Uniunea Europeană în iulie 2022 și acum își aliniază toate legile și reglementările interne cu cele ale UE.
Dar, într-un interviu exclusiv pentru EURACTIV, Krifca a spus: „Principala provocare cu care ne confruntăm e reprezentată de schimbările climatice, care ne afectează teritoriul și ne schimbă politicile pentru a sprijini producția, utilizarea terenurilor, irigarea și protecția împotriva inundațiilor”.
Potrivit datelor FMI, Albania va înregistra o creștere a temperaturii cu până la 2,2 grade Celsius până în 2050, împreună cu o frecvență crescută a temperaturilor extrem de ridicate.
În plus, în timp ce se preconizează că precipitațiile vor scădea cu până la 4,3%, frecvența și intensitatea precipitațiilor abundente ar urma să crească, prezentând mai multe riscuri de inundații, care afectează deja țara în fiecare toamnă și iarnă.
„Toate aceste provocări ne cer să depunem un efort suplimentar pentru a face față noii faze agricole în care a intrat Albania”.
Prin urmare, ministerul a investit 1,16 miliarde de lek (11,2 milioane de euro), o creștere cu 2,5 față de investițiile anterioare, în irigații pentru a-i ajuta pe fermierii țării cu recoltele.
Există, de asemenea, planuri în curs de desfășurare cu Banca Mondială pentru a construi Platforma digitală pentru agricultură inteligentă climatică, care va „aduna informații despre tipul de sol, date hidrometeorologice, practici agricole, inclusiv utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și irigațiilor, care are ca scop ghidarea fermierilor către practici agricole mai durabile”.
Dar Albania se confruntă cu o altă provocare în sectorul său agricol, care contribuie cu 18,63% la PIB.
Țara a pierdut peste 1,4 milioane de cetățeni în ultimii 30 de ani, până la 83% dintre tineri dorind să studieze, să lucreze și să trăiască în străinătate. Totodată, mulți din zonele rurale sunt dornici să se mute în centrele urbane, afectând sectorul agricol, care încă nu și-a atins potențialul maxim.
Krifca a declarat că migrația internă și externă este o problemă care afectează agricultura în toată Europa, dar că sunt implementate măsuri pentru a gestiona situația la nivel local.
O măsură vizează tinerii care studiază agricultură, ei primind o plată egală cu salariul minim (40.000 de lek pe lună/ 400 de euro) pe durata cursului. Fiind una dintre cele mai sărace țări din Europa, PIB-ul său pe cap de locuitor a atins doar 32% din media UE în 2021, conform Eurostat, ceea ce a determinat pe mulți să caute salarii mai bune în străinătate.
„Dar cred că ar trebui să mergem dincolo de asta”, a spus Krifca, care a adăugat că fondurile UE precum IPARD îi ajută pe tineri să-și dezvolte ideiler de afaceri în agricultură.
Turism și agricultură
Krifca consideră că sectorul agroturismului reprezintă o modalitate de a implica tinerii în agricultură.
„S-au depus eforturi enorme pentru finanțarea, investiția și oferirea de facilități în structurile agroturistice, care considerăm că reprezintă principalul instrument de creștere a ocupării forței de muncă și a veniturilor tinerilor din zonele rurale”, a spus ea, adăugând că în 2017 existau doar 10 zone agroturistice certificate, față de aproape 300 în prezent.
Albania trece printr-un boom turistic, cu numărul de vizitatori în creștere cu 60% în 2022 și se estimează că va depăși 10 milioane până la sfârșitul anului. Agriturismul este o parte centrală a acestui fenomen, deoarece țara caută să atragă vizitatori prin peisajul său, natura diversă și tradițiile culturale, agricole și culinare încă păstrate în multe zone rurale.
„Vă pot garanta că această politică a redus impactul migrației și a arătat o modalitate de succes pentru tinerii noștri de a investi și de a lucra în Albania”, a spus Krifca.
Pentru unii fermieri din Albania, politicile UE bazate pe tehnologia par la mulți kilometri distanță, dar Krifca a spus că progresul vine pas cu pas.
Amintirea cooperativelor comuniste
„Avem o structură agrară mică și fragmentată care îngreunează aplicarea noilor tehnologii pe care le întâlnim în alte țări, prin urmare schema națională de sprijin în agricultură a avut ca obiectiv promovarea cooperării între fermieri, care datorită reminiscenței istoria țării noastre, rămâne greu de aplicat”.
Timp de aproape 50 de ani, Albania a fost sub regimul totalitar comunist, iar fermierii au lucrat în cooperative, un model de cooperare care a eșuat în cele din urmă și a dus la înfometarea unui număr important de locuitori.
La nivel național, ministerul a făcut eforturi pentru a implementa scheme prin care fermierii cultivă separat, dar vând împreună pentru a reintroduce ușor conceptul de a lucra împreună.
Dar mulți fermieri ezită să se înscrie în registrele statului. Prin urmare, guvernul a oferit acces la finanțare în schimbul înregistrării, iar din 2023, există peste 90.000 de fermieri înregistrați ca plătitori de taxe, o creștere cu 14% față de anul trecut.
Printre programele de finanțare se află Schema Națională de Sprijin, care a subvenționat cheltuielile fermierilor și a redus costurile de cultură pentru 39.000 de hectare de grâu, 22.000 de hectare de porumb și 23.000 de hectare de furaje doar în 2022.
De asemenea, a sprijinit renașterea sectorului zootehnic la 850.000 de capete de animale și a ajutat la apariția a 308.000 de stupi și aproximativ 1.000 de hectare de sere.
Pentru schema 2023, au fost primite până acum peste 68.000 de cereri, în timp ce în 2022, 48.7000 de fermieri au beneficiat de prețuri reduse la combustibil, furaje și servicii legate de animale, precum și costuri reduse pentru certificarea ecologică.
Aceste aplicații au fost realizate online, încurajând fermierii să adopte digitalizarea.
„Așadar, procesul de formalizare a fermierilor se îndreaptă în direcția bună, arătând că agricultura este un alt domeniu care trebuie să se bazeze în mod necesar pe digitalizare și transmiterea cunoștințelor”, a spus Krifca.
Fermierii albanezi pot folosi acum o aplicație lansată de minister, care oferă informații în timp real despre piețe, analize alimentare, scheme de sprijin activ, finanțare, îngrijire veterinară, legislație în vigoare și chiar terenuri de închiriat. În patru luni, au fost înregistrate peste 2,1 milioane de vizite la aplicație, a spus Krifca.
Ce face Albania specială
Albania își propune, de asemenea, să introducă mai multe scheme de calitate, în conformitate cu reglementările UE.
Ministrul a spus că patru produse sunt înregistrate în scheme naționale, următorul pas fiind înregistrarea lor în UE. E vorba de brânza Mishavina e Bjeshkeve te Kelmendit de la Kelmend, mierea de Bedunica de la Permet, brânza fiartă de la Malesia e Madhe și brânza de capră de la Diber.
„Avem o listă cu încă 40 de produse excelente care sunt studiate și vor fi înregistrate în curând ca protejate”, a adăugat Krifca.
În ceea ce privește comerțul cu UE și posibila eliminare a tarifelor și cotelor pentru mărfuri agricole, Krifca a spus că Albania are o relație preferențială pentru majoritatea produselor exportate în spațiul comunitar, în timp ce pentru câteva produse există cote, iar pentru altele comerțul este liberalizat, fără a mai fi aplicate taxe vamale.
Ministrul a spus că UE rămâne cea mai importantă piață pentru exporturile albaneze, cu peste 200 de milioane de dolari în 2022 și cu estimări mai mari în acest an. Țara se străduiește să „producă nu numai mai multe, ci și produse de calitate mai bună și mai sigure, care îndeplinesc condițiile acestor piețe”, a adăugat ea.
În ceea ce privește Open Balkan, o inițiativă între Albania, Macedonia de Nord și Serbia pentru a facilita comerțul și circulația liberă, Krifca a spus: „Acesta a servit ca o fază de tranziție pentru deschiderea și consolidarea economiilor până în momentul în care Procesul de la Berlin preia controlul drept umbrelă. inițiativă pentru regiune”.
Procesul de la Berlin urmărește să revitalizeze legăturile multilaterale dintre cei șase aspiranți la UE din Balcanii de Vest și anumite state membre ale UE și să îmbunătățească cooperarea regională între aceste țări în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică.
În 2022, în cadrul inițiativei Open Balkan, exporturile către Serbia au crescut cu 13,6%, în timp ce importurile au scăzut cu 20%, cu succese similare în Macedonia de Nord, pe măsură ce obstacolele birocratice au fost demontate.
Valori înaintea fondurilor UE
Krifca a descris eforturile de aliniere la legislația UE ca un „proces complex” care implică integrarea legislației europene în cea albaneză, dar, și mai important, reforma instituțiilor.
„În cazul agriculturii, procesul de aderare va fi precedat de un efort al sectorului agricol de a se alinia la standardele UE, iar această călătorie […] este chiar mai importantă decât fondurile de care va beneficia agricultura albaneză în momentul aderării".
(Interviu realizat de Alice Taylor | Exit.al și editat de Zoran Radosavljevic)
Comentarii