Permacultura se traduce prin (re)întoarcerea la respectul sacru față de natură al străbunilor. Modern, tehnologic. "Natura e privită ca profesor" - Gabriel Diaconu, expert permacultură.

În Austria, aproximativ 30% din teren este certificat ecologic. România mai are mult până acolo. E drept că încet, dar lucrurile se schimbă.

 

EURACTIV.ro: În ce măsură credeți că vor să facă fermierii trecerea de la nitrați/nitriți, pesticide, erbicide  la cât mai puține chimicale pentru agricultură?

Gabriel Diaconu: În România, fermierii mari sunt departe de această mișcare. Spre deosebire de Austria, care are aproximativ 30% din teren certificat ecologic, avem mult de lucru. Cei mai mulți fermieri care practică agricultura ecologică (ca număr, nu ca suprafață), sunt tineri care încep o astfel de afacere.

La cursurile mele vin preponderent persoane care vor sa înceapă o afacere în agricultura ecologică sau doar să se mute în mediul rural și să producă pentru consumul propriu.

 

Marii fermeri: "Nu se face nimic fără chimicale".

Răspuns: Da, în condiții de monocultură. Monoculturile și chimizarea distrug solul

 

EURACTIV.ro: Cei care utilizează pe scară largă chimicalele susțin că, fără acestea, "nu se face nimic, nu cresc plantele, apar dăunătorii etc”. Este aceasta doar o scuză? În ce măsură încep fermierii să capete interes pentru metode de agricultură ecologică? Ce rol joacă/poate juca permacultura? 

Gabriel Diaconu: Nu este o scuză, este o realitate în condițiile de monocultură practicată de majoritatea fermierilor și de lipsa totală de considerație față de sol.

În agricultura ecologică, depindem de sol și de biodiversitate, la fel cum corpul uman depinde de hrană și de un mediu non-toxic pentru a fi sănătos. Fără acestea, nu putem decât să recurgem la medicamente.

"Atât timp cât nu realizăm că agricultura ecologica merge mână în mână cu grija față de sol și de biodiversitate, nu vom putea renunța la pesticide și îngrășăminte de sinteză."

EURACTIV.ro: Cum vedeți procesul de certificare pentru agricultură bio? Din câte am înțeles, este un proces complicat, greoi, pe care nu oricine și-l permite?

Gabriel Diaconu: Nu este un proces greoi, dimpotrivă, este destul de simplu. Se plătește o taxă anuală care nu este deloc mare și au loc 1-3 inspecții anuale în fermă.

Mai complicat este să pastrezi fiecare ambalaj și fiecare certificat de conformitate al produselor pe care le folosești: de la semințe, la turbă, la insecticide biologice etc.

Chiar si pentru gunoiul de grajd ai nevoie fie de o factură, fie de o dovadă că ferma din care l-ai cumpărat nu este o fermă intensivă.

 

Altfel spus, cuvântul de ordine este trasabilitate.

EURACTIV.ro: Ați vizitat ferme suedeze care lucrează în regim de permacultură. Uniunea Europeană susține diferite forme de agricultură ecologică, iar în România o serie de fonduri europene sunt direcționate către proiecte ecologice în domeniul agriculturii și/sau al dezvoltării rurale. Ați spune că România se aliniază tendințelor europene sau mai degrabă că sunt dificultăți?

Gabriel Diaconu: Se aliniază, însă cu încetinitorul.

EURACTIV.ro: Sau, poate, din contră, românilor le vine mai natural să cultive ecologic, dat fiind procentul mare de populație rurală de la noi, considerabil mai mare decât într-o serie de societăți occidentale, mai puțin rurale?

Gabriel Diaconu: Depinde de cine discutăm: fermierii mari gândesc exact ca cei din afară, cei mici sunt mai deschiși, iar cei care practică agricultura de subzistență (bunicii nostrii) nu au capital, infrastructură, putere de muncă să schimbe ceva. Până una, alta, e mai ușor să erbicidezi decât să prășești grădina.

 

Tehnlogia joacă un rol enorm în agricultura ecologică

EURACTIV.ro: Ce rol joacă tehnologia în agricultura ecologică? 

Gabriel Diaconu: Enorm, în ciuda percepției că agricultura ecologică este separată de tehnologie.

În același fel în care s-a descoperit penicilina, probioticele din produsele din lapte, am izolat microorganisme care îmbunătățesc sănătatea plantei și o fac mai rezistentă la boli și la dăunători sau chiar atacă anumite organisme patogene.

 

Aceste organisme au fost izolate, multiplicate, iar apoi create produse comerciale pe care fermierul le poate folosi. Cine nu ține pasul cu acestea pleacă de la început cu un dezavantaj.


EURACTIV.ro: Are șanse permacultura în România? În ce măsură este important transferul de know-how de la cei mai experimentați din alte state, probabil îndeosebi din Uniunea Europeană? Gabriel Diaconu: Are șanse la cei tineri. Nu există ferme model de permacultură în România, așa că suntem nevoiți să aflăm informația de la cei din afară.

 

Agricultură ecologică vs. agricultură chimizată. Cumpărătorul decide cărui sector îi dă bani

Mai mult pe EurActiv »