VIDEODacă pe timp de război și în comunism au reușit bunicii și părinții, ar fi o rușine să nu reușim noi
La Rotbav, frații Cățean continuă tradiția familiei: „Suntem a V-a generație.(...) Nu suntem modelul de business care să ne dezvoltăm într-un siloz: noi și restul. Modelul nostru de business înseamnă dezvoltare comunitară.”
Ferma Cățean este, aș spune, un proiect, rezultatul mai multor generații. Suntem a V-a generație care continuăm neîntrerupt activitatea de creștere a animalelor - oi și vaci - și producția de brânzeturi. De multe ori suntem întrebați de ce am continuat.
Această fermă înseamnă mai mult decât un fermier; nu suntem modelul de business care să ne dezvoltăm într-un siloz: noi și restul. Modelul nostru de business înseamnă dezvoltare comunitară.
Are un bagaj istoric și o presiune istorică
Dacă, în timp de război, în timpul comunismului sau în perioade mult mai grele au reușit generațiile anterioare să ducă această activitate, atunci pentru noi ar fi rușine să nu facem lucrul ăsta.
Fiecare generație a avut provocările ei. Noi suntem generația europeană
Noi, generația tânără, eu și ceilalți 2 frați ai mei, Silviu și Ionuț, am preluat ferma în 2006, chiar cu un an înainte de a adera la Uniunea Europeană.
Suntem o fermă integrată, ne producem aproape 90% din hrana pentru animale, avem și propriile S0 (masculin): noastre canale de comercializare și nu facem lucruri obișnuite ci facem lucruri cu valoare adăugată, care sunt recunoscute pe diferite scheme de calitate, atât la nivel național, cât și nivel european.Și din 2007 suntem cumva și rezultatul la tot ce înseamnă politica agricolă comună la nivelul Uniunii Europene.
În 2013 am început un proiect cu un hypermaket în Brașov
Este un proiect care a demonstrat faptul că, dacă vrei să faci un lucru, poți să-l faci. De multe ori. într-adevăr, se vorbește că hipermarketul omoară producătorii locali, că produsele locale nu sunt, nu se regăsesc pe raft.
Asta datorită faptului că oferta nu e organizată și producătorii nu sunt organizați.
Dar avem 10 ani de activitate și de colaborare și parteneriat cu rezultate foarte bune, deja cu un hypermaket, iar ceea ce am făcut noi am făcut un myth buster, adică am arătat că se poate. Niciodată n-am pus ouăle într-un singur coș și atunci, pe lângă colaborarea cu hipermarketul, am încercat să consolidăm și rețelele noastre de comercializare, fie că vorbim despre partea de online și livrare door-to-door, fie că vorbim de participarea la evenimente sau fie că vorbim despre piața comună.
Pentru că o mare problemă pe care eu o regăsesc și eu o văd, în rândul producătorilor români și mai ales a micilor producători, e că se raportează într-un fel la piața națională, și în alt fel se raportează la piața europeană.
De fapt, piață comună e aceeași piață pe care o vedem și în Brașov, pe care o vedem și Bruxelles. În primul și, primul rând, un fermier trebui să fie un bun manager. El trebuie să vadă întreagă activitatea de al lui ca un business și care, la sfârșitul lunii, la sfârșitul anului, balanța să fie profitabilă.
Faptul că noi facem comercial, procesare, comercializare și vânzare ne oferă un confort financiar. N-avem stresul că n-am unde să vând sau că nu îmi ajung banii ca să îmi plătesc parte de producție.
Nu suntem modelul de business care să ne dezvoltăm într-un siloz: noi și restul
Modelul nostru de business astăzi înseamnă dezvoltare comunitară. În acestă formă înseamnă mai mult decât un fermier astăzi, pentru că dacă e să ne uităm la profilul fermierului, el are cel puțin 5 responsabilități pe care le face la nivel S0 (masculin): comunitar. Primul și, în primul rând, e un pedagog, al 2 -lea rând, un fermier este elementul care contribuie la patrimoniul local, contribuie la partea de menținere a biodiversității.
Și atunci noi suntem cei care le menținem și care contribuim în mod direct la acest landscape.În Transilvania să nu uităm că sunt ultimele pășuni tradiționale naturale bine conservate, din, din Europa.
Un fermier astăzi e producător de energie verde și mai are și capacitatea de offsetting pe partea de carbon. Și atunci nu mai vorbim doar despre venituri care vin strict din lapte, din grâu sau din carne, ci și din venituri suplimentare, o diversificare a veniturilor pentru un fermier din alte surse, cum se întâmplă și în partea de energie verde sau în partea de certificate de carbon.
De multe ori, România încearcă să atingă, să respecte doar niște procente minime sau procente maxime, dacă vorbim despre o alocare pentru zona de tineri.
Măsurile care vizează biodiversitatea, de multe ori, alocarea este pe minimum. Cred că vocea fermierilor, a micilor fermieri și a celor care practică o agricultură prietenoasă cu mediul va trebui să fie mai vocală și mai prezentă în tot ceea ce înseamnă strategie și politică publică națională.
Eu îmi doresc peste 10 ani ca România să fie nu România de astăzi din punct de vedere agricol, care se laudă cu primele locuri la produse din floarea-soarelui sau primul loc la producția de porumb.
Peste 10 ani hai să vorbim despre România verde
România să fie e vizitată în primul rând pentru gustul pe care îl are la mâncare, pentru natura pe care o are.
Dacă autostrăzi, aeroport sau căi ferate putem construi cu bani, rapid, natura nu o putem construi ușor, cu bani.
Comentarii