Daea spune că vor mai veni și alți bani pentru fermierii români afectați de criza cerealelor
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că a solicitat să se recurgă la rezerva de criză de la nivelul UE, care e de 400 de milioane de euro, dar șapte state s-au opus. Ministrul agriculturii spune că vor mai veni și alte sume.
Daea a explicat că aceste proteste sunt justificate, întrucât fermierii au trecut printr-o criză energetică, printr-o secetă, iar în prezent se confruntă cu situații deosebit de grele, ca urmare a conflictului armat dintre Rusia și Ucraina.
"Acești fermieri pe care îi vedem acum, nu ies în stradă decât atunci când le ajunge cuțitul la os. Și iată că le-a ajuns cuțitul la os. Au trecut printr-o criză COVID, au trecut printr-o criză energetică, printr-o secetă și acum se confruntă cu situații deosebit de grele, ca urmare a conflictului armat, știindu-se că în contextul acesta al războiului, în situația aceasta grea care le-a dat de furcă tuturor, în special în ceea ce privește transportul de semințe sau alte produse agricole", a declarat duminică, la Prima TV, ministrul agriculturii, Petre Daea.
Acesta a mai precizat că decizia a fost luată "în consens" la Comisia Europeană și trebuia, la acea vreme, să se găsească o soluție pentru a degaja cerealele din Ucraina, știindu-se că sunt țări care au multă nevoie de produse agricole. Ministrul Agriculturii susține, de asemenea, că orice produs care intră pe teritoriul României ajunge aici doar dacă a fost cumpărat de către un cumpărător, aflat în zona de interes.
"Statul are la frontieră cele patru instituții ale lui și se cunosc foarte bine: Poliția de Frontieră, Vama, Autoritatea Fitosanitară, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), iar portofoliul răspunderii sale, urmărește intrarea produselor în România. Niciun produs care a intrat în țara noastră nu a intrat pur și simplu. Acest lucru a fost posibil pentru că acel produs a fost cumpărat de către un cumpărător aflat în zona de interes", a explicat Daea.
"Faptul că s-a deschis granița, iar decizia a fost luată de Comisia Europeană, ridicându-se aceste bariere vamale și există libertatea de a trece, evident că s-a creat o oportunitate a cumpărării de produse din Ucraina. Această activitate comercială i-a izolat pe fermierii români, obturându-le canalele de scoatere, având în vedere că la comerț în Constanța, era un punct de plecare al cerealelor în lume și un mod tradițional folosit de către fermierii români", a mai spus ministrul.
Piața externă, susține ministrul, a fost blocată de aceste cereale, iar piața internă n-a mai fost atractivă pentru cel ce cumpăra, iar fermierul a fost pus în situația de a nu găsi soluția pentru devalorificare sau pur și simplu n-a găsit un preț pe care să-l atragă.
Vor mai veni bani
Ministrul Agriculturii susține că a solicitat în Consiliul de Miniștri să se recurgă la rezerva de criză de la nivelul Uniunii Europene care este de 400 de milioane de euro, dar șapte state s-au opus spunând că "trebuie să fim rezervați vizavi de scoaterea din rezerve a unor sume pentru că sunt și alte situații care vor impacta”.
El a spus că României i-a revenit suma de 10 milioane de euro, deși din formula aplicată nu trebuia să primească nimic: "Asta era suma care ne- pus în fața faptului împlinit, nu am avut niciun dialog, nicio negociere, nu mi-a prezentat nimeni înainte această sumă. În momentul în care am văzut această formulă m-am îndreptat împotriva ei, susținând că e nevoie să schimbăm formula și alte interpretări".
Ministrul agriculturii a precizat că vor mai veni și alte sume "săptămânile următoare": "Surpriza o să o aveți când o să aduc eu documentul care atestă suma".
Background
Fermierii români au ieșit vineri în stradă în mai multe zone ale țării, ducând utilajele la punctele de trecere ale frontierei, dar și în fața unor instituții. Astfel de proteste au fost în București, dar și în județele Covasna, Galați, Alba, Arad, Bihor, Argeș, Satu Mare, Olt, Mureș, Iași, Vrancea, Tulcea, Cluj, Buzău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Timiș și Argeș. Revolta a fost declanșată de faptul că autoritățile nu i-au protejat în fața crizei provocate de războiul din Ucraina.
Tot vineri, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului agriculturii Petre Daea să ia măsuri urgente pentru a sprijini fermierii români, fiind necesare măsuri urgente. Guvernul a precizat că principalele măsuri trebuie să vizeze o relație corectă între producători, procesatorii agricoli și lanțurile de retail, dar și facilitatea exporturilor din domeniul produselor agricole, în perspectiva echilibării balanței comerciale.
Petre Daea a discutat cu fermierii veniți vineri la protest în Capitală și aceștia i-au spus problemele pe care "eu le știam deja". Ministrul le-a transmis că sumele pentru despăgubiri venite în prima tranșă de la Comisia Europeană "se pun în mișcare imediat", iar Ministerul Agriculturii adaugă 10 milioane de euro la cele 10 milioane trimise de Bruxelles.
"Despăgubirile se vor da numai la fermierii care au cereale pe stoc la data de 1 februarie. Nu se dă niciun cent pentru comercianții de cereale. Ei și-au asumat acest risc legat de activitatea de comerț, motiv pentru care tot sprijinul se duce spre fermieri. Este o măsură concretă, e adevărat că sunt sume mici", a declarat Petre Daea.
Ce vor fermierii români
Comisia Europeană a alocat o sumă totală 56,3 milioane de euro pentru fermierii din Bulgaria, Polonia și România afectați de importul de cereale din Ucraina. Din această sumă, România a primit 10,05 milioane euro.
Suma va fi suplimentată, din bugetul național, cu alte 10,05 milioane euro.
Luna trecută, Ursula von der Leyen a declarat că banii pentru fermierii din prima linie nu sunt suficienți.
Fermierii români susțin că au nevoie de un ajutor mult mai consistent, unii vorbind chiar de miliarde de euro.
Care sunt solicitările fermierilor români:
1. Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectand culoarele de tranzit destinate Ucrainei.
2. Asigurarea trasabilitatii importurilor printr-un control strict al calitatii și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole.
3. Activarea urgentă a măsurilor de salvgardare (a suspendării concesiilor tarifare) acordate prin REGULAMENTUL (UE) 2022/870 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 și revenirea la taxa vamală de bază. Suspendarea tarifelor de import și a barierelor în comerțul cu Ucraina a fost un angajament comun al UE, dar efectele sale sunt suportate în mod disproporționat de statele membre din proximitatea geografică a Ucrainei.
4. Calcularea riguroasă a pagubelor suferite de fermierii români și identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care aceștia să fie compensați în baza unui mecanism de distribuție echitabil, pe întreaga durata a aplicarii masurilor de suspendare a taxelor vamale de import pentru comertul cu Ucraina.
5. Suspendarea, pe întreaga durată a concesiilor vamale pentru produsele din Ucraina, a aplicării obligațiilor ce decurc din strategia "De la fermă la consumator", a restricțiilor/condiționalitatilor cuprinse în PNS, concomitent cu evitarea elementelor neproductive (pârloagă) pe terenurile agricole si renunțarea la țintele stabilite fără o bază științifică pentru reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor.
Comentarii