Tehnologiile agricole și banii alocați fermierilor sunt doar două din temele care se discută aprins în capitalele europene în această perioadă. Cum vede un europarlamentar român prioritățile UE pentru agricultură în următorul deceniu.

„România de astăzi are oportunitatea majoră de a se dezvolta și moderniza grație, în principal, fondurilor europene. Aceste finanțări trebuie făcute astfel încât să permită utilizarea tehnologiilor de vârf în domeniul agricol pentru a putea vorbi de o creștere a performanței sectorului agricol, dar și de investiții eficiente în acest sector”, a declarat eurodeputatul liberal Daniel Buda, într-o intervenție video susținută la workshop-ul „Finanţările europene@agricultură high-tech” organizat săptămâna trecută de EURACTIV România.

El spune că utilizarea tehnologiilor moderne - care vor putea fi achiziționate cu ajutorul fondurilor europene - vor permite fermierilor o creștere a productivității, dar și o scădere a costurilor de producție, astfel încât produsele agricole vor fi mai accesibile consumatorilor.

„Sectorul agricol din România şi cel de la nivel european trebuie să fie preocupate de producerea unei hrane de calitate şi, în acelaşi timp accesibile pentru consumatorul larg, iar acest lucru poate fi făcut, aşa cum am spus, prin intermediul tehnologiilor agricole”, a mai spus eurodeputatul.

Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, spune că asocierea trebuie să fie la îndemâna fermierilor. „În România avem parte de ferme mici şi mijlocii care singure nu au capacitatea de a accesa aceste fonduri europene şi, implicit, pentru a beneficia de aceste tehnologii de vârf. Tocmai de aceea, asocierea este elementul care le permite să aibă acces la tehnologiile de vârf. Statul român trebuie să fie preocupat de a cointeresa fermierii din România să se asocieze”, a declarat el.

La nivel european, discuțiile despre bugetul UE în perioada 2021-2027 s-au intensificat în ultimele luni, iar viitoarea Politică Agricolă Comună - în special, fondurile alocate PAC - ocupă un loc central în dezbatere.

„Fără discuţie, această politică are un rol hotărâtor în dezvoltarea spaţiului rural. Cu siguranţă spaţiul rural din România şi din Europa nu ar fi arătat la fel dacă nu am fi avut un PAC care să sprijine acest spaţiu”, susține Daniel Buda.

În opinia eurodeputatului, plăţile directe reprezintă principala centură de siguranţă de care au nevoie fermierii: „Apreciez dispoziţia Comisiei Europene de a veni cu plăţi directe suplimentare pentru România având în vedere că avem de-a face cu ajustări bugetare generate de ieşirea Marii Britanii din UE, dar şi apariţia altor provocări precum migraţia sau securitatea. Cu toate acestea, sectorul agricol din România va beneficia de plăţi directe mai mari pe hectar ceea ce este un lucru foarte bun”.

El mai spune că propunerea Comisiei de a plafona fondurile alocate fermelor este o chestiune extrem de delicată pentru fermierii din România, pentru că sunt foarte multe ferme care au accesat fonduri europene sau credite bancare, iar în această anvelopă financiară au intrat şi plăţile directe de care beneficiau. „Ori, reducerea acestor plăţilor directe după 2020 ar însemna ‪intrarea în faliment a‬ acestor fermieri. De aceea, este extrem de important să vedem cu abordăm această problemă a plafonării, subiect care se dezbate şi în Parlamentul European”, mai spune Buda.

El adaugă că o altă temă importantă este găsirea unei modalități prin care banii dați fermierilor de UE să ducă și la creșterea productivității, iar oficialii de la Bruxelles trebuie să se asigure că destinatarii subvențiilor le și transferă în producție.

„Trebuie să vedem care sunt destinatarii acestor bani de la nivelul UE şi eu cred că prin definiţiile care se dau, fie cele de la nivel naţional sau european, trebuie să ne asigurăm că aceşti bani ajung într-adevăr la fermierii care lucrează în fiecare zi în sectorul agricol şi nu speculatorilor din agricultură care doar stau şi încasează sume de la UE”, a mai spus Daniel Buda.