În perioada 2020-2022, aproximativ 3.400 de elevi ai liceelor agricole au participat la stagii de practică în cadrul unor parteneriate cu companii private, un număr mic raportat la un total de circa 16.000 de elevi cât are, în medie, o promoție anuală la nivelul întregului învățământ preuniversitar cu profil agricol și conex din România, potrivit raportului "Organizarea stagiilor de pregătire practică la operatorii economici în învățământul agricol din România", realizat de compania Kynetec, lider mondial în cercetare de piață agricolă și veterinară, la comanda Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj la care au răspuns 52 dintre cele 57 de licee și colegii cu profil preponderent agricol care funcționau în România în 2022, precum și 305 companii.

Citește și World Vision România: Liceele agricole, tăiate din lista priorităților educației

Conform raportului CRPE, în perioada 2020-2022 doar 45 dintre cele 57 de licee și colegii agricole din România au declarat că au organizat activități de practică în colaborare cu companii partenere, numărul acestora din urmă fiind de circa 283.

În total, 16.610 de elevi erau înscriși la aceste licee în 2022, dintre aceștia puțin mai mult de jumătate (51%), respectiv 8.475 elevi, având ca domeniu de specializare "agricultura".

Potrivit datelor furnizate de liceele cu profil agricol sau conex, numărul companiilor care au primit în practică elevi ai acestor instituții a fost de circa 367 în ultimii 10 ani.

Fermele mici nu au capacitatea de a primi elevi în practică

Principalul obstacol cu care se confruntă liceele agricole care organizează stagii de practică este dimensiunea redusă a fermelor, acestea fiind prin urmare dispuse să primească doar 1-2 copii în stagii de practică, ceea ce îngreunează organizarea claselor în parteneriat.

CRPE estimează că pe durata unui ciclu complet de învățământ de patru ani sunt necesari circa 100 de parteneri de practică pentru fiecare specializare. Numărul mediu de elevi pe care companiile partenere îi preiau în practică este estimat, în cadrul raportului, la aproximativ 9 elevi.

Cele mai multe ferme agricole

Situația e un semnal de alarmă în condițiile în care România e statul cu cele mai multe ferme agricole din Uniunea Europeană, peste 3,1 milioane, conform datelor incluse în Planul Național Strategic al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dintre acestea, circa 2,2 milioane sunt conduse de fermieri cu vârsta de peste 55 ani, conform Eurostat.

Reînnoirea generațională, unul dintre cele 10 obiective cheie ale noii Politici Agricole Comune ce se anunță în următorii ani, va fi !una profund dezechilibrată!, ținându-se cont de faptul că, în prezent, liceele agricole nu pregătesc decât circa 15-16.000 de absolvenți anual, se arată în studiu.

Problema forței de muncă

Mai mult de jumătate dintre companiile intervievate declară că au probleme cu personalul calificat, iar mai mult de o treime, cu personalul necalificat. Companiile din domeniul industriei alimentare sau HORECA, cele din Banat-Crișana sau Transilvania, precum și cele cu cifre de afaceri fie sub 100 mii euro (companii mici), fie peste 5 milioane euro (companii mari) sunt cele care resimt cel mai mult lipsa de personal calificat, dar pentru nicio categorie procentul companiilor care menționează dificultăți în această privință nu scade sub 40%.

Operatorii economici se confruntă, în special, cu lipsa de personal calificat. Calificarea angajaților pe care îi au a fost făcută preponderent de către ei, la locul de muncă, foarte puțini fiind deja calificați în momentul angajării.

Un alt aspect menționat în special de agenții economici din agricultură este lipsa forței de muncă tânără și calificată. Aceștia menționează că au preponderent muncitori cu o vârstă medie ridicată, de circa 50 de ani, pe care i-au calificat la locul de muncă și cu care întâmpină dificultăți în a-i învăța să folosească utilajele noi și performante, operate și coordonate prin intermediul computerelor sau al altor device-uri IT.

"Păi inclusiv tinerii. Tinerii pentru că ăștia ne-ar interesa. Media de vârstă o avem aproape la 50 de ani pe fermă, deci am avea nevoie și de ceva tânăr, dar nu avem", a precizat un operator economic.

Citește și Liceele agricole, Cenușăresele sistemului de educație. "Toți fug de sapă". Transformarea a opt licee

Companiile din agricultură consideră că tinerii sunt mult mai receptivi, că ar învăța mult mai ușor și ar veni deja calificați din licee, însă tinerii au probleme în a se integra în aceste companii deoarece programul de muncă este unul aparte și necesită mai multă flexibilitate din partea angajaților.

"Cum să nu caut? Și acum, dacă îmi dați un tractorist care e calificat, să știe să muncească, să facă toate lucrările. La ora actuală nu sunt și chiar dacă ar fi, care sunt nu sunt calificați. Tehnica acum e avansată, au ajuns utilaje de 20 de miliarde o combină. Și poți să îți permiți să dai la un necalificat? Nu poți. Și trebuie oameni cu pregătire. Nu avem în țară oameni cu pregătire", le-a declarat autorilor raportului un alt operator economic.

Atracția străinătății

Pe de altă parte, retenția de personal, chiar și a celui doar instruit în practică, e unul din principalele obstacole în permanentizarea relației dintre liceele agricole și partenerii de practică.

Deși consideră că aportul noii generații este unul esențial, fermierii și reprezentanții celorlalte companii menționează și anumite probleme generate de stagiile de practică deoarece, din perspectiva unora, acestea pot deveni ușor pierdere de timp și bani pentru ei.

Elevii vin și sunt instruiți la ei, dar nu rămân să se și angajeze în viitor, deoarece salariile sunt mici, comparativ cu cele din străinătate. Sunt și companii interesate să primească elevi în practică, să le arate și să îi învețe specificul activității lor, să le aloce timp pentru explicații, înțelegând că, totuși, sunt tineri în formare, iar rolul lor, ca mentori experimentați, este să-i învețe.

Reticența în a primi elevi în practică vine și din cauza faptului că fermierii nu au suficient personal care să se ocupe corespunzător de elevi, în condițiile în care liceele doresc ca partenerii să preia cât mai mulți elevi în practică. Lipsa unor angajați experimentați, care pot juca rolul tutorilor, descurajează potențialii parteneri de practică. 

Cum a afectat pandemia stagiile de practică?

Pandemia a afectat mai mult de 60% dintre liceele agricole, din perspectiva organizării stagiilor de practică. Dacă în 39% dintre cazuri s-a organizat practica la fel ca înainte de pandemie, în 48% dintre licee, stagiile de practică s-au organizat doar în cadrul liceelor, în timp ce în 11% nu s-au organizat deloc.

Dacă în Transilvania sau Banat-Crișana ponderea liceelor care au continuat practica în maniera pre-pandemie depășește 50%, în Moldova ea a fost de 43%, în timp ce în regiunile din Sud a fost de circa 20%.

Pe de altă parte, 30% dintre liceele care au mai mult de 75% elevi în domeniul agricol nu au organizat deloc practică.

Integrare pe piața muncii

Unele licee colaborează deja cu Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), în vederea prezentării unor oferte de muncă pentru liceeni. Implicarea acestor instituții în medierea colaborărilor dintre licee și anumiți agenți economici poate constitui o soluție pentru situațiile în care liceele agricole nu au în proximitate potențiali parteneri.

Alte aspecte ce pot îmbunătăți integrarea pe piața muncii din România sunt salariile atractive și corecte pentru munca pe care o prestează, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să plece în alte țări.

Totodată, implicarea elevilor în diferite proiecte care să simuleze cât mai aproape de realitatea unui loc de muncă ar putea fi un mijloc prin care procesele educaționale sunt îmbunătățite și, în același timp, elevii sunt pregătiți pentru stagiul de practică și/sau pentru un loc de muncă, așa cum susține directorul liceului din Brașov: "Dacă tot le oferi practică elevilor, trebuie să le oferi și un loc de muncă. Îi încântă mai mult dacă știu că la sfârșitul practicii și mai ales dacă le-a și plăcut și totul a decurs foarte bine să se poată și angaja".

Aceeași idee este prezentată și de directorul liceului din județul Alba, care afirmă că elevilor le sunt prezentate oportunitățile locurilor de muncă de către AJOFM, în urma finalizării liceului.

Integrarea pe piața muncii de anumiți reprezentanți ai liceelor este văzută într-o cheie pesimistă pe de-o parte pentru că zona în care locuiesc elevii liceului nu dispune de diversitate în ofertele de angajare, iar salariile nu sunt unele motivante pentru a rămâne în localitate sau chiar în țară.