Absorția a fost pe vechiul program de peste 85 la sută, dar nu înseamnă că trebuie să ne mulțumim cu atât, trebuie să încercăm să ducem absorția la 100 la sută, a declarat Andras Szakal, director al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Probleme identificate și posibile soluțiii

1. Cofinanțarea. Contribuția proprie de 50 de procente din valoarea proiectului a îngreunat accesarea fondurilor pentru agricultură. Este motivul pentru care, anul trecut, proiecte de 800 de milioane de euro au fost anulate, a declarat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, pe 22 februarie.

2. Interpretarea subiectivă a unor restricții. Teama de a nu greși i-a făcut pe funcționari să fie extrem de precauți și au catalogat o serie de situații drept „condiții artificiale”. Când un antreprenor care a solicitat finanțare s-ar afla într-o astfel de situație, atunci el trebuie să dea banii înapoi. Or, abuzul de interpretare în acest caz are consecințe dramatice.

Andras Szakal a declarat recent, într-o conferință, că foarte multe proiecte au avut probleme și o serie dintre ele au fost reziliate sau se judecă în diverse faze ale instanței din cauza interpretării condițiilor artificiale.

De asemenea, a adăugat Andras Szakal, „la nivelul AFIR au loc dezbateri privind tratarea condițiilor artificiale, tocmai pentru că foarte mult proiecte au avut probleme, o serie de contracte sunt rezilitate sau în instanță, beneficiarii au ajuns în instanță. S-a creat un cadru prin care experții AFIR au avut posibilitatea să interpreteze condițiile artificiale.”

O soluție ar fi ca definirea clară a condițiilor artificiale să fie anexă la ghid, a mai spus directorul AFIR, exemplificând: „nu este normal să se interpreteze drept condiții artificiale faptul că două firme au același administrator.”

Există un ghid al condițiilor artificiale care va fi retras de pe site-ul AFIR, pentru a nu fi luat în calcul de experții AFIR când vin pe teren. „Nu trebuie să lași la latitudinea expertului să interpreteze. Trebuie să fie stabilite condițiile articiale, să fie în anexă. Să trimitem beneficiarii în contestații, procese-verbale, instanțe (...) Este foarte greu să stai de partea cealaltă a baricadei, să ți se spună că ai de dat înapoi niște bani - uneori toți banii accesați”, a mai spus Szakal.

3. Avizele de mediu. Acestea sunt extrem de complicat de obținut odată cu depunerea cererii de finanțare. O posibilă soluție, în analiza propusă de AFIR ar fi ca avizele de mediu să nu mai fie solicitate la depunerea cererii. Procedurile presupun un termen foarte lung. Astfel, beneficiarul poate depune cererea de finanțare și are maximum trei luni până semnează, în perioada aceasta putând să aducă autorizația de mediu.

4. Birocrație excesivă. O soluție ar fi simplificarea procedurilor, în materie de avize. De exemplu, ar trebui solicitat doar certificatul de urbanism, nu și toate celelalte avizele cerute (de exemplu pentru apă, canal, energie). Acestea ar trebui obținute ulterior.

* Declarațiile oficialilor au fost consemnate în timpul conferinței organizate de săptămânalul economic Capital, 23 februarie 2016.