”Noi ne-am săturat ca Ministerul Agriculturii să facă an de an aceste derogări, de 12 ani ... ar fi trebuit să se supună legislației, să aibă consultări publice, să aibă comisie de analiză tehnică, studii de impact”, a explicat pentru Euractiv Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis, asociația care alături de ROMAPIS, a dat în judecată Ministerul Agriculturii și a câștigat marți procesul privind ”derogările ilegale pentru neonicotinoide” - pesticide interzise în Uniunea Europeană, parțial din 2013 și total din 2018.

Duminicioiu amintește că ultima cerere a fost făcută de asociații de mari fermieri pe 3 decembrie 2024, iar 5 decembrie s-a dat deja derogarea.

”În timpul procesului, noi am avut surpriza să vedem și 4 asociații de fermieri industriali care s-au alăturat ca parte interesată”, a spus ea, povestind că s-au invocat vicii de procedură, s-a susținut că decizia de interzicere a fost ”emoțională” și că n-ar exista studii, deși acestea pot fi consultate pe site-ul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Derogările se dau pentru situații excepționale, dar în România există ”o problemă generalizată cu un gândac - tanymecus dilaticollis, dar această problemă e posibil să fie ”generată chiar de folosirea iresponsabilă a neonicotinoidelor”.

Pentru că sunt folosite pe suprafețe mari, interzicerea lor nu e privită acum cu ochi buni de către fermieri.

Ionel Arion, președintele Federației Pro Agro, a declarat joi în cadrul emisiunii Viața la Țară, de la Radio Antena Satelor, că hotărârea aruncă în aer întreaga campanie agricolă de primăvară.

”Avem 3,9 milioane de hectare nesemănate. Pierderile vor ajunge la 3 miliarde de euro”, a declarat Arion.

”Dacă folosești substanțele preventiv vei crea rezistență la dăunători și trebuie să vii apoi cu un cocktail și mai toxic”, a precizat Ramona Duminicioiu, respingând acuzele asociațiilor de fermieri. Ea anticipează că și felul în care o să se apere în public autoritățile ”o sa aibă o conotație naționalistă”, ”o să spună că noi am atentat la securitatea alimentară a României”.

Decizia instanței din Cluj este ”executorie și imediată”.

”În prezent se fac demersuri juridice pentru soluționarea situației, având în vedere că decizia instanței poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare”, a precizat Autoritatea Națională Fitosanitară, menționând că ”înaintarea recursului nu suspendă efectele deciziei Curții de Apel Cluj”.

De ce acordă statul român derogări în pofida interdicției UE și a unei decizii a Curții Europene de Justiție din decembrie 2022?

”Pentru că e mare haos, nu există organizare pe partea de control și monitorizare a substanțelor periculoase și asta e slăbiciunea care cumva începe să iasă la suprafață, nu au metodologie și sistem de colaborare între instituțiile de control ale statului pentru a asigura monitorizare și trasabilitate”, spune președinta Eco Ruralis.

”Au normalizat un sistem atât de haotic, încât în toate stațiile de tratare a semințelor din România, semințele sunt tratate automat cu neonicotinoide, preventiv”.

Discuții cu președintele interimar privind schimbarea regulamentelor UE

În ziua în care Curtea de Apel Cluj dădea decizia, mai multe asociații ale fermierilor au avut o întâlnire la Palatul Cotroceni cu președintele interimar Ilie Bolojan.

Potrivit unui comunicat al Adiministrației Prezidențiale, s-a discutat inclusiv despre ”posibilitatea modificării Regulamentelor (UE) 2015/783, (UE) 2018/784 și (UE) 2018/785”. 

Cele trei regulamente europene sunt chiar cele referitoare la neonicotinoidele interzise.