Cea mai mare alianță europeană a grupurilor de mediu a solicitat o verificare atentă a PAC, punând sub semnul întrebării structura, implementarea și impactul ei și propunând o revizuire profundă pentru a se asigura că va face față noilor provocări.

Politica Agricolă Comună (PAC) este cel mai mare element bugetar al UE, reprezentând aproximativ 40% din cheltuielile totale ale blocului, cu 59 de miliarde de euro alocate pe an. PAC este construită în jurul a doi piloni: asigurarea plăților directe către agricultori și finanțarea dezvoltării rurale ecologice.

Parlamentarii au aprobat o revizuire majoră a PAC în 2013, inclusiv consolidarea măsurilor de „ecologizare” care leagă plățile de responsabilitatea față de mediu. Discuțiile privind viitorul PAC de după 2020 sunt în desfășurare, însă indicațiile timpurii ale politicienilor implicați în acest proces sugerează că este puțin probabil să vedem o mare abatere de la ce există în prezent.

Politica actuală este criticată în mod regulat pentru că nu protejează veniturile agricultorilor și încurajează practici nesustenabile, dăunătoare mediului. Ecologiștii susțin că măsurile de „ecologizare” introduse în 2013 nu reușesc să oprească pierderea biodiversității, epuizarea solului și poluarea apei, în timp ce fermierii se străduiesc să câștige cât să trăiască. În plus, condamnă și prea puțina legătură între subvențiile agricole și politica UE în domeniul alimentar sau al sănătății, scrie EurActiv.com.

„Un nou contract”

Într-un document publicat săptămâna trecută, Biroul European de Mediu (EEB), o rețea de 141 de organizații de mediu din peste 30 de țări, a susținut că următoarea PAC ar trebui să renunțe la vechile reglementări și să reprezinte „un nou contract între agricultori și societate”.

Pentru a realiza acest lucru, spune EEB, Comisia trebuie să revizuiască în profunzime PAC și să își clarifice obiectivele. Executivul UE ar trebui să se asigure că politica post-2020 se bazează pe principiile protecției ecosistemelor, dezvoltării rurale durabile și consumului sănătos, care împreună vor permite agriculturii europene să facă față provocărilor secolului XXI.

„Motivul pentru care există atât de multe crize în agricultura UE este în principal pentru că investițiile făcute nu au fost cele mai bune pentru mediul înconjurător sau pentru economie”, a declarat Faustine Bas-Defossez, director de politici pentru agricultură și bioenergie al EEB, pentru EurActiv.com.

În cadrul structurii actuale cu doi piloni a PAC, aproximativ 70% din fondurile alocate statelor membre sunt plătite agricultorilor ca plăți directe (Pilonul 1), calculate pe baza terenurilor pe care le administrează sau dețin.

Agricultorii primesc restul de 30% pentru măsurile de „ecologizare” pe care le iau (Pilonul 2), care includ diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente și așa-numitele zone de interes ecologic: garduri vii, benzi-tampon, zone împădurite și alte zone naturale.

Un sistem stricat

Cu toate acestea, cei doi piloni nu funcționează întotdeauna în armonie: „Plățile dăunătoare din Pilonul 1 anulează adesea beneficiile limitate de mediu aduse de Pilonul 2”, a afirmat EEB. Și există și o îndoială cu privire la faptul că plățile din Pilonul 2 funcționează.

Potrivit EEB, majoritatea zonelor pentru care agricultorii primesc plăți „ecologice” sunt de fapt pline de culturi. „În unele țări, agricultorii primesc chiar și o plată verde pentru monoculturile de porumb”.

Mai mult, fermierii se pot aștepta să primească plata integrală, indiferent dacă iau într-adevăr decizii din punct de vedere ecologic sau doar bifează casetele impuse de PAC.

„Într-un fel, actuala PAC plătește pentru respectarea legislației. Acest lucru nu este justificat deoarece nu dă valoare. În nici un alt sector nu plătim oamenii să respecte legea”, spune Bas-Defossez.

În plus, plățile ecologice nu sunt în niciun fel legate de respectarea directivelor UE privind apa sau pesticidele, susține oficialul EEB, adică fermierii pot încă să-și încaseze integral subvențiile de mediu, chiar dacă acțiunile lor ar exacerba poluarea cursurilor de apă sau pierderea biodiversității.

E timpul pentru o verificare de sănătate

PAC a fost concepută inițial pentru a alimenta Europa după al doilea război mondial și nu există nicio îndoială că acest lucru a funcționat. Dar criticii afirmă că obiectivele sale sunt în prezent depășite, în timp ce accentul pus pe productivitate și exporturi nu ia în considerare alegerile consumului intern sau problemele de sănătate și a lăsat fermierii vulnerabili la șocurile economice.

Pentru EEB, punctul de plecare al discuției privind următoarea PAC ar trebui să fie o dezbatere deschisă asupra obiectivelor sale. „Este o politică socială? Dacă da, este cu adevărat sustenabil faptul că mulți agricultori se bazează pe plăți directe pentru mai mult de 50% din venitul lor? Sau este o politică agricolă?”, se întreabă Bas-Defossez.

Directivele privind păsările și habitatele „au fost supuse unui control adecvat, incluziv și transparent. Unul dintre rezultatele acestui exercițiu a arătat că agricultura este una dintre amenințările majore pentru biodiversitate, așa că a fost legitim să se urmeze acest exercițiu cu un control de sănătate al PAC”, a mai spus expertul.

Organizațiile societății civile și deputații din Parlamentul European sunt, în mare măsură, de acord, dar Comisia a făcut parte din partea statelor membre și a ales să nu înceapă procesul.

„Poate că le era teamă că acest control va concluziona că UE are nevoie de o schimbare completă a politicii agricole”, a sugerat Bas-Defossez.

PPE sprijină intensificarea agriculturii

Un document recent semnat de Partidul Popular European a dezvăluit că politicienii de centru-dreapta ai Europei nu sunt pregătiți să pună la îndoială funcționarea PAC. Potrivit PPE, care conduce în prezent Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul, „fără stabilitate economică (venituri mai mari), este iluzoriu să credem că fermierii vor continua să fie agricultori și să rămână ecologiștii”. Partidul si-a exprimat sprijinul pentru plățile directe ale PAC, pe care le-a calificat drept „indispensabile” și a spus că „eliminarea acestora ar trebui evitată cu orice preț”.

Dar EBB consideră că următoarea PAC ar trebuie să facă mai mult pentru a lega plățile de responsabilitatea față de mediu. Acest lucru ar însemna încurajarea alternativelor de metode agricole care depind în mare măsură de inputurile chimice. Cu toate acestea, PPE a criticat ecologiștii pentru că „ignoră celelalte provocări cu care se confruntă sectorul și adesea ignoră faptul că PAC a făcut deja multe pentru mediul natural”.

Poluatorul plătește

Un domeniu în care ecologiștii speră că pot intra în dezbatere este principiul „poluatorul plătește”. Ei susțin că costul real al sistemului nostru agricol este mult mai mare decât se pare, deoarece practicile nesustenabile distrug bunurile publice, cum ar fi apa și calitatea aerului.

Mai mult decât în orice alt sector, fermierii se bazează pe resurse naturale sănătoase pentru a-și face viața. Menținerea acestor resurse intacte, susține EEB, trebuie să fie preocuparea principală a viitoarei PAC.

„Noi subvenționăm fermierii să folosească practici nesustenabile și apoi contribuabilii sunt lăsați să-și ridice factura ori de câte ori lucrurile merg prost, din punct de vedere ecologic sau economic. Principiul «poluatorul plătește» trebuie aplicat pentru a ne asigura că banii publici într-adevăr protejează bunurile publice”, a spus Bas-Defossez.