Cu peste 1.000 de nave care cutreieră mările, China are în prezent cea mai mare flotă de pescuit din lume, peformanță la care a ajuns în doar câteva decenii.

De la introducerea politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) a UE în 1983, ponderea Chinei în capturile la nivel mondial a crescut de la 5% la 15%.

"UE importă 70% din fructele de mare pe care le consumă, inclusiv multe produse chinezești, dar nu ne punem suficiente întrebări despre condițiile în care sunt prinse”, a declarat pentru EURACTIV Franța europarlamentarul liberal francez.

Săptămâna trecută, Pierre Karleskind i-a convins pe colegi să adopte un raport care solicită o mai mare transparență și monitorizare a activităților de pescuit ale Chinei și trasabilitatea produselor importate.

Rezoluția, adoptată cu 573 de voturi pentru și 11 împotrivă, urmărește "creșterea gradului de conștientizare” cu privire la impactul ecologic, economic și umanitar al pescuitului industrial într-un moment în care China continuă să-și crească exporturile către UE, a adăugat Karleskind.

Activități ilegale

"Guvernele și ONG-urile au subliniat câteva practici despre care credem că ar putea fi ilegale și ar putea pune în pericol siguranța alimentară", le-a spus Karleskin colegilor săi în sesiunea plenară de săptămâna trecută a Parlamentului European de la Strasbourg.

Între 1980 și 2019, jumătate dintre navele implicate în pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) au fost chineze, potrivit unui raport publicat în 2022 la cererea Comisiei pentru pescuit (PECH).

În timp ce 65% din capturile neraportate și 17% din capturile totale sunt susceptibile de a face obiectul comerțului ilegal, raportul spune că infracțiunile principale sunt pescuitul fără licență sau autorizație, utilizarea uneltelor ilegale și capturarea speciilor protejate.

În ceea ce-i privește pe străinii care lucrează pe nave maritime chinezești, o investigație publicată de Outlaw Ocean Project în Le Monde la mijlocul lunii octombrie indică faptul că acestora nu li se respectă drepturile.

Muncitorii indonezieni care au fost recrutați recent pe bărci de pescuit, de exemplu, au fost supuși în mare parte (97%) abuzurilor fizice sau morale (sclavie prin datorii, confiscarea documentelor), se arată într-un studiu al ONG-ului Environmental Justice Foundation din Marea Britanie.

Situația ar putea fi mult mai gravă, deoarece lipsa de transparență în jurul pescuitului de adâncime face dificilă cunoașterea întinderii întregii situații, ceea ce este deja evidențiat de numărul de nave chinezești în exploatare, estimat între 900 și 2.900, dar care ar putea ajunge până la 17.000, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Parteneriat

Din 2007, pentru a combate pescuitul ilegal, Comisia Europeană poate clasifica ambarcațiunile și țările care își vând produsele în Europa și poate impune sancțiuni pentru rele practici.

Astăzi, în jur de 10 țări sunt excluse de pe piața UE, cea mai recentă fiind Trinidad și Tobago pentru că nu a reușit să coopereze în lupta împotriva pescuitului ilegal. Vietnamul a primit recent un cartonaș galben, o interdicție temporară care poate fi ridicată, dacă UE este convinsă că Vietnamul ia măsurile necesare pentru a combate pescuitul ilegal.

China, însă, rămâne deocamdată în afara acestor proceduri – un tratament favorabil care poate fi explicat prin "Parteneriatul albastru pentru oceane", un acord semnat între China și UE în 2018.

Ambele părți s-au angajat să protejeze oceanele și să combată pescuitul excesiv și pescuitul ilegal, în conformitate cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU, obiectivul oceanelor fiind cel mai relevant în acest caz.

"Potrivit Comisiei, acest partener comercial este prea important pentru a primi un cartonaș galben sau roșu. Parlamentul European nu poate fi mulțumit de asta", a adăugat Karleskind.

Raportul privind pescuitul ilegal din 2022 observă, de asemenea, fragilitatea angajamentelor asumate în "Parteneriatul albastru pentru ocean din cauza naturii "conflictuale" a agendelor chineze și UE și a lipsei de implicare a Uniunii în acordurile dintre China și statele membre.

Trasabilitate, transparență, control

Rezoluția propune, de asemenea, ca Regulamentul privind pescuitul ilegal din 2007 să fie folosit ca bază pentru a combate pescuitul ilegal de către navele chineze. În timp ce acesta din urmă necesită deja declararea și trasabilitatea produselor importate, noua rezoluție propune consolidarea sistemului cu așa-numitul CATCH, un instrument capabil să digitalizeze, să culeagă și să partajeze rapid datele privind capturile.

"Este posibil din punct de vedere tehnic, prin intermediul sistemului CATCH, să știm unde și cum a fost prins fiecare pește care intră pe piața europeană", adaugă Karleskind, care ar dori ca statele membre UE să implementeze rapid acest sistem pentru a preveni importurile ilegale.

Companiile sunt, de asemenea, îndemnate să respecte Directiva care le cere să se asigure că operațiunile lor respectă standardele privind drepturile omului și standardele de mediu, se adaugă în textul rezoluției.

"Trebuie să vorbim cu China în cadrul acordurilor pe care le-am semnat cu ei. Dar trebuie, de asemenea, să luăm o poziție fermă și să spunem Chinei că vom interzice toate exporturile de produse care nu respectă standardele noastre de mediu și drepturile omului", a adăugat Karleskind.

Țările non-UE care permit Chinei să pescuiască în apele lor împărtășesc și ele responsabilitatea pentru lipsa de transparență, potrivit europarlamentarului.

"Nu știm ce are voie să pescuiască Chinei în Senegal sau Madagascar. Comisia ar trebui să le ceară acestor țări să își facă publice acordurile de pescuit, așa cum facem noi în UE", a adăugat el.

UE are, de asemenea, acorduri de pescuit cu țările partenere ale Chinei, ridicând astfel semne de întrebare cu privire la concurența denaturată în apele comune. Acest lucru este cu atât mai important după votul din această săptămână pentru înăsprirea controalelor asupra navelor europene.

Între timp, Karleskind sprijină și acțiunile comune cu țările din afara UE în lupta împotriva pescuitului ilegal, așa cum a fost cazul anul trecut cu misiunea Pescao în Golful Guineei. Scopul este de a ajuta țările să evite incursiunile chineze în spațiul lor maritim.

"Dacă putem lupta împotriva pirateriei în apele internaționale, de ce nu putem combate pescuitul ilegal?” se întreabă el.