Cioloș își începe postarea pe pagina lui de Facebook legată de făina din insecte spunând că unul din trei români crede că Bruxelles-ul ne obligă să mâncăm insecte. Cioloș vorbește despre rezultatele unui sondaj realizat de Avangarde la comanda G4Media, care arată că la întrebarea „Dumneavoastră personal credeți că afirmația «Bruxelles-ul ne obligă să mâncăm insecte» reprezintă o realitatea sau este utilizată ca instrument de propagandă împotriva Uniunii Europene?”, 33% au răspuns că aceasta este realitatea, 50% au spus că este instrument de propagandă împotriva UE, 16% nu pot aprecia, iar 1% nu au răspuns.

"Este rezultatul campaniilor de dezinformare internă și externă anti-UE, la care pun umărul din plin nu numai AUR, unele televiziuni în goană după senzațional, dar și lideri politici de la PSD și PNL și chiar ministrul Agriculturii, Petre Daea, printr-o serie de declarații pe cât de hazlii, pe atât de inconștiente. Toți acuză Bruxelles-ul de cele mai absurde comploturi", a scris Cioloș.

"Ca să fie limpede, Comisia Europeană sau orice altă instituție europeană NU are cum să forțeze pe cineva să mănânce insecte sau orice altceva. NU există subvenții acordate de Uniunea Europeană fermelor de insecte. Există o serie de decizii ale Comisiei Europene, pe baza unor evaluări tehnice, care autorizează comercializarea de produse alimentare ce conțin ingrediente din făină de insecte, dar alegerea este a consumatorului, iar regulile de etichetare clare, astfel încât oamenii să știe ce cumpără”, a mai spus Cioloș.

El a adăugat că acesta este și rezultatul "nepriceperii" Comisiei Europene de a estima impactul public și politic și de a prevedea și contracara modul în care unele subiecte sunt folosite ca material de propagandă anti-UE.

Cioloș consideră că subiectele de acest gen nu sunt evaluate corect de Comisia Europeană sau lideri politici europeni nici măcar din punct de vedere cultural, astfel că "toate măsurile pripite se întorc împotriva Uniunii Europene și o spun ca proeuropean".

El a mai spus și că, pe măsură ce tehnologia evoluează, subiecte precum consumul de proteine de insecte, carnea produsă în laborator sau laptele sintetic încep să urce pe agenda europeană, cu un efect la fel de destabilizator pentru societate precum inteligența artificială sau biotehnologiile.

"De aceea, din punctul meu de vedere, întregul sistemul european de autorizare a unor astfel de „alimente noi” trebuie revizuit, făcut mai strict și pus pe cu totul alte temelii. Nu poate rămâne doar un exercițiu tehnic, bazat pe o evaluare științifică, de sănătate sau de mediu limitată, realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)”, a mai scris Dacian Cioloș.

Fostul comisar a mai explicat și că autorizarea de a introduce în alimentația umană consumul de făină de insecte nu ar trebui să fie acordată fără o dezbatere publică pe acest subiect.

"Cultura noastră alimentară e cu totul alta în UE și nu văd de ce astfel de ingrediente ar trebui să facă parte din preparatele culinare pe teritoriul UE. Mai mult, impactul acestor autorizații merge dincolo de punerea pe piață a unui produs sau altul, de cât de sigur este el pentru consum din punct de vedere sanitar. Lucrurile trebuie puse în perspectiva corectă. Care este impactul de sănătate, de mediu, economic pe termen mediu și lung? Care este impactul asupra modelului nostru alimentar? Ce va însemna pentru agricultură și zonele rurale introducerea pe piață a unor produse care nu se produc în mediul natural sau care nu fac parte din cultura noastră? Care sunt riscurile pentru sistemul alimentar european? Care sunt elementele de etică pe care trebuie să le avem în vedere? Care este impactul asupra securității alimentare?", se întreabă el.

Cioloș cataloghează discuțiile și deciziile pe acest subiect ca fiind necesare la nivel european și care trebuie tratate cu responsabilitate și discernământ, "nu lăsate ca subiect de speculație în mâna extremiștilor și populiștilor".

"Până când aceste dezbateri nu au loc, ca om care înțelege și se bucură de o mâncare sănătoasă, nu pot fi de acord ca astfel de produse să continue să fie puse pe piață în felul în care sunt autorizate acum”, a mai spus Cioloș.

În finalul postării, acesta susține că pentru el alimentația, sănătatea și mediul merg mână în mână.

"Așa cum avem o responsabilitate față de ce planetă le lăsăm celor care vor veni după noi, le suntem datori și cu menținerea unui model alimentar care nu înseamnă doar proteină versus preț, ci este și tradiție, cultură, autenticitate, gust. Eu, unul, aleg să susținem fermierii care lucrează cu natura, cu resursele naturale, care produc alimente naturale și sănătoase", a conchis Dacian Cioloș.