Și fermierii din județul Prahova au organizat luni un protest cu tractoare la punctul de lansare al rachetelor din zona viticolă Valea Călugărească.

"De câțiva ani funcționează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilității. Ne confruntăm cu seceta pedologică instalată de mulți ani, pe care o recunoaștem cu toții, și asta este trendul din păcate, iar ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem. Nu mai beneficiem de mulți ani de zile de ploi de vară, pentru că acești nori care precipită sunt imediat atacați cu aceste rachete cu iodură de argint și, bineînțeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei. Norii sunt practic la poalele munților, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile și acolo descarcă, acolo precipită, și noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale", a spus Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea, citat de Agerpres.

Fermierii afirmă și că sistemul de combatere a grindinei funcționează "ilegal", fără un studiu de impact, și cer sistarea imediată a tragerilor.

"Mai mult decât atât, acest sistem, din punctul nostru de vedere, acționează din 2015-20156, ilegal, pentru că nu există studiu de impact la iodura de argint, un element chimic care nu se află în stare naturală în natură și, în anumite concentrații, este letal pentru biodiversitate. Al doilea lucru foarte important este studiul de impact asupra sistemului. Acesta trebuia să fie ca bază la ceea ce a urmat, adică la punerea în operațiune a acestui sistem, fapt care nu s-a întâmplat. Și, din punctul nostru de vedere, ar trebui închis imediat, până când va fi făcut acest studiu care va arăta cum stau lucrurile. Binențeles, la acest studiu trebuie să fie chemați profesori de la universitățile care au și fizică meteorologică, să-și spună și ei părerea. Cerem de câțiva ani aceste studii. Oare noi, fermierii, care ar trebui să fim beneficiarii direcți ai acestui sistem, nu ar trebui să fim și noi consultați? (...) Cerem imediat stoparea acestui sistem până în luna octombrie, până când va fi făcut acest studiu", a adăugat fermierul Vasilică Pamfil.

Prezent la protestul fermierilor, unde a intrat în dialog cu aceștia, directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuț Lazăr, susține că sistemul este benefic și că, în curând, se va face și studiul de impact pentru care au fost deja prevăzuți banii. Până la finalizarea studiului însă, sistemul nu poate fi oprit.

"Sezonul operativ a început astăzi, începe de la 12,00. O mare parte dintre fermieri din județul Vrancea și-au manifestat intenția de a manifesta împotriva faptului că începem sezonul, din grija lipsei precipitațiilor. Încercăm să avem în continuare un dialog și să le explicăm că seceta este un fenomen regional, nu este un fenomen local asupra unui teren sau a unei culturi, iar rachetele antigrindină nu au un impact asupra secetei instalate în zona noastră în ultimii ani. Ba mai mult, în cadrul Autorității Naționale pentru Administrarea Sistemului național Antigrindină și de Stimulare a Precipitațiilor s-au prevăzut, printr-o hotărâre de guvern, fondurile necesare realizării unui studiu de impact, așa cum dânșii au cerut. O să încercăm să le ascultăm din nou părerea, o să transmitem mai departe solicitările acestora, însă sistemul, după părerea noastră, trebuie să funcționeze. Este extrem de riscant să oprim un sistem care funcționează și a protejat culturile agricole cu o valoare economică extrem de mare, iar asumarea răspunderii pentru oprirea sistemului pentru o perioadă de timp, cum dânșii solicită, este extrem de riscantă în contextul în care statul român a investit bani pentru a crea un sistem funcțional, pentru a aduce tehnologii de ultimă generație în România", a declarat Ionuț Lazăr.

El a arătat că pe lângă această tehnologie antigrindină ar putea fi implementat în viitor în județ și un sistem de stimulare a precipitațiilor.

"Avem rezultate remarcabile și cred că putem veni în perioada imediat următoare, în sprijinul fermierilor, prin implementarea tehnologiilor de stimulare a precipitațiilor, extrem de necesare în zona noastră. Ce pot să vă spun e că decizia de lansare este direct în responsabilitatea punctului de comandă. De aici se iau toate datele necesare și se transmit comenzile de lansare a rachetelor în teritoriu, bazate pe niște date tehnice și științifice extrem de exacte. (...) Nu există nicio situație în care să fi plecat vreo rachetă de pe o instalație de lansare, într-un alt tip de nor decât cei cu grindină", a susținut Ionuț Lazăr.

Cu toate acestea, fermierii au spus și că unele rachete au devenit o amenințare la adresa siguranței cetățeanului.

"Dânșii au o procedură cu traficul aerian, pe care o respectă. În schimb, nu au nicio procedură în ceea ce privește siguranța cetățeanului. Noi găsim zeci de astfel de rachete înfipte în câmp și ele pot fi fatale la impactul cu un mijloc de transport, fermier, cu un utilaj. Vă imaginați un corp de rachetă de patru-cinci kilograme care vine de la patru - cinci mii de metri altitudine. Noi nu am dat așa mare importanță acestor rachete până anul trecut, când am început să le găsim înfipte în apropierea șoselelor, caselor. Anul trecut, am sunat la 112 și am predat vreo patru-cinci rachete. Astăzi am adus aici altele să le predăm. Dar multe din ele sunt încorporate în pământ, nu se știe dacă mai au încărcătură, nu se știe cine ar putea să le găsească", a fost de părere Florin Păcuraru, un fermier de la Movilița.

Alte voci din rândul fermierilor au susținut nu doar că sistemul și-a dovedit ineficiența, dar și că acesta "s-a transformat într-o afacere".

"Diverse țări au demonstrat că sistemul nu este eficient. Singurele țări unde se mai trag cu aceste rachete sunt țările din fostul spațiu sovietic. În celelalte țări, din Occident, nu se procedează așa. Se însămânțează norii pentru provocarea precipitațiilor. (...) S-au tras inițial douăzeci-treizeci de rachete. Acum se trag peste 500 de rachete (pe an - n.red.), ceea ce considerăm că e o exagerare. S-a transformat sistemul într-o afacere", a spus Gelu Scutaru, un fermier care lucrează peste 4.000 de hectare de teren agricol.

Fermierii au protestat pașnic, având inscripționate pe tractoare lozinci precum "#Fermierii de azi luptă pentru agricultura de mâine", "#Victime fără voie" sau "#Calculele voastre = falimentele noastre".

Reprezentanții acestora spun însă că fermierii ar putea continua protestele dacă lucrurile nu se schimbă.

"Acest proces este unul spontan, realizat în urma discuțiilor din acest weekend, înaintea începerii activității sistemului antigrindină. Suntem peste 45 de fermieri adunați, care întrunesc în total 45.000 de hectare, iar utilaje aduse sunt peste 30. Suntem prezenți doar la un protest spontan. Dacă lucrurile și promisiuni nu sunt ținute, vom organiza un protest cu toate utilajele", a subliniat Teofil Dascălu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea.

Ministerul Agriculturii încearcă să calmeze fermierii:

Într-un comunicat transmis luni presei, Ministerul de resort spune că exploatarea infrastructurii operaționale din cadrul SNACP nu produce o creștere a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol, deoarece tehnologia aplicată curent în SNACP nu este poluantă și respectă opțiunile de protecția mediului asumate de România în cadrul politicilor europene.

Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol și biodiversitate.

De exemplu, utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha și generează următorii factori poluanți:

- Total aerosoli   0,14 g/ha

- Iod                   0,02 g/ha

- AgI                   0,05 g/ha

- Acid iodhidric   0,07 g/ha

- CO2                 0,4 g/ha

- HCl                   0,1 g/ha

- XNO                 0,01 g/ha.

Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activități industriale și normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 km).

Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei și populației din zonă și din regiunile limitrofe.* Compuși de azot (echivalent autoturism cu combustibil Euro 6 cu un parcurs de 100.000 km): 174,8 autoturisme.

Evaluările privind impactul asupra mediului realizate pe parcursul derulării Programului experimental de mică amploare privind creșterea precipitațiilor cu tehnologia aviației, derulat in 2019, au pus în evidență faptul că nu a fost afectată biodiversitatea din perimetrele monitorizate suprapuse cu ariile naturale protejate din rețeaua Natura 2000