"Am primit deja răspunsul marilor lanțuri de magazine la propunerea noastră de schemă de reducere a prețurilor la alimentele de bază, iar retailerii au transmis deja o primă listă cu produsele vizate. Avem toate condițiile pentru ca în perioada următoare să finalizăm un acord sau un act normativ", a declarat Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.

Potrivit acestuia, asta înseamnă "o scădere garantată a prețului la unele produse de bază", cum ar fi pâine, lapte, bânzeturi, carne, ouă, făină, mălai, legume și fructe.

"Va fi o scădere care nu va pune presiune pe producătorii români. Cred că românii merită din plin acest gest sub forma unui efort comun al statului și al mediului privat", a mai completat el.

Potrivit unor surse citate de Economedia, mărcile premium vor fi excluse de la reducerea de preț, fiind incluse doar mărcile de brand și mărcile proprii. De asemenea, mai spune sursa citată, va fi un acord pe timp de trei luni pentru plafonarea adaosului comercial la alimente. Dacă acordul funcționează, acesta ar putea fi prelungit cu 3 luni. Iar dacă nu funcționează, Guvernul va da un act normativ prin care va plafona obligatoriu adaosul comercial.

Noul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat miercuri, la Antena 3, că sunt 8 coduri CAEN de produse și a avut deja o prima discuție cu asociațiile marilor rețele comerciale și s-a stabilit un mod de lucru, astfel încât în 2 zile să comunice la ce produse sunt de acord să scadă prețurile.

+++

PSD vorbește de mult timp despre plafonarea prețurilor la alimentele de bază, dar încă nu a făcut nimic concret în acest sens.

În mai, Eurostat anunța că prețurile alimentelor în UE au crescut cu 16,6% în anul care s-a încheiat în aprilie, cu mult peste rata inflației de 8,1%. Unele dintre cele mai mari creșteri au fost înregistrate la costul alimentelor de bază, costul ouălor crescând cu 22,7% în această perioadă, al laptelui integral cu 25%, iar al zahărului cu 54,9%.

Tot Economedia scria în mai că, în economiile mai bogate, Franța a negociat un acord mai flexibil cu supermarketurile pentru a oferi o selecție de articole la cel mai mic preț posibil. Spania este una dintre cele câteva țări care au redus taxa pe valoarea adăugată la alimente. Altele, cum ar fi Italia, sunt supuse unor presiuni pentru a plafona costul produselor alimentare îndrăgite, cum ar fi pastele.

Și Guvernul lui Viktor Orban din Ungaria a luat mai multe măsuri de plafonare. A fost vorba, printre altele, de combustibili, alimente de bază și dobânzile ipotecare. În cazul carburanților, decizia plafonării a fost luată în noiembrie 2021 și abandonată un an mai târziu, la începutul lui decembrie 2022, din cauza penuriei de carburanți de pe piață.

Iar după eliminarea plafonării, carburanții din Ungaria au ajuns să coste mai mult decât în țările vecine. În ianuarie, la o lună după renunțarea la prețul plafonat impuse guvern, în România, șoferii care treceau granița economiseau 100 forinți (1,24 lei) pe litru la benzină și 110 forinți (1,36 lei) pe litru la motorină.

Grecia a adoptat o abordare alternativă pentru a limita prețurile prin plafonarea marjelor de profit ale comercianților cu amănuntul la alimente și alte produse de bază.

Care sunt părerile în industrie

„Eu nu cred că măsura va funcționa. Supermarketurile, chiar dacă acceptă să reducă adaosul, o să se îndrepte către producători. Or industria nu este pregătită să suporte alte reduceri. Majoritatea producătorilor de făină au cumpărat grâu când prețul era mare și au încă stocuri din acele loturi. Acum, prețul grâului a scăzut și toate magazinele fac deja presiuni să scădem prețul, însă noi nu folosim acest grâu. De abia în septembrie vom intra în normalitate cu prețurile. De atunci, 50% va fi grâu cumpărat, sper, la prețurile mai mici de acum”, a explicat pentru Economica Aurel Popescu, președintele Rompan, patronatul român din industria de morărit și panificație, citat de economica.net.

Fără a putea face o analiză exactă din cauza nenumăratelor întrebări la care nu există încă un răspuns, Sorin Minea, președintele Romalimenta, atrage în primul rând atenția asupra faptului că se poate face confuzia între adaos comercial și profit, acesta din urmă fiind „iluzoriu” în industria cărnii.

„Prețul cărnii are un trend de creștere, zilnic. A plafona costul este greu, dar este ceea ce încercăm să facem, dar să scadă adaosul cu 20%, să spunem, atunci plec acasă. Din experiență, când cineva blochează ceva în hypermarketuri, acel ceva se întoarce spre noi, producătorii. Însă este foarte greu de spus ce se va întâmpla. Dacă, spre exemplu, refuzi (să reduci adaosul n.red.)? Pe  piață sunt mulți procesatori dar sunt și magazine de proximitate. În anii 90, spre exemplu, s-a pus un preț fix la parizer. Efectul a fost că a dispărut de pe piață. Se poate întâmpla orice, inclusiv penurie. Hypermarketurile reglează piața și este firesc să o facă, însă este în defavoarea noastră”, a declarat pentru Economica Sorin Minea, conform sursei citate.

În ceea ce privește industria de legume și fructe, situația este oarecum similară cu cea din industria cărnii. Mai puțin de o treime din necesarul de legume și fructe este produsă local. Din datele OIPA Legume Fructe, România produce legume și fructe pe aproximativ 40.000 de hectare, față de 240-250.000 de hectare cât ar fi necesare pentru a ne asigura autoconsumul. Cantitativ, producem în jur de 1,2 milione de tone de legume și fructe și consumăm în medie 220 de kg pe an, adică un total de 4,2 milioane de tone.