În țările care excelează în domeniul cultivării cerealelor, se aplică în continuare aproximativ de două ori mai multe substanțe active pe ogoare decât în Ungaria, transmite publicația maghiară Magyar Hírlap.

Distribuitorii de îngrășăminte au vândut 1,08 milioane de tone de îngrășăminte direct fermierilor în 2023. Cantitatea vândută a fost cu 18,8% mai mică decât cu un an în urmă. Astfel, comparativ cu media ultimilor zece ani, în 2023 volumul total al vânzărilor de îngrășăminte către utilizatorii finali a scăzut cu 36 la sută, potrivit datelor Institutului de Economie Agricolă. Cifra de afaceri a îngrășămintelor cu potasiu și compuse a scăzut cu câte 45%, cea a fosforului monocomponent cu 25%, iar cea a azotului cu 32% în 2023 față de media anilor 2013-2022.

Conținutul de substanță activă azot-fosfor-potasiu (NPK) al îngrășământului achiziționat de producătorii agricoli în 2023 a fost de 371.000 de tone, cu 85.000 de tone mai puțin decât cu un an înainte, ceea ce reprezintă o scădere de 18,7 la sută. Conținutul de substanță activă azot a scăzut cu 18,4%, potasiu cu 21,5% și fosfor cu 17,1% comparativ cu perioada analizată.

Utilizarea îngrășămintelor din țară a fost de mult sub nivelul dorit, deși s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Acestă situație a fost înrăutățită de statisticile de anul trecut, având în vedere că utilizarea medie de îngrășăminte la hectar în 2022 a fost de doar 90 de kilograme, conform datelor Oficiului Central de Statistică (KSH). Adică puțin mai mult decât cele 82 de kilograme în 2012.

Dacă se ia în considerare scăderea anuală de aproape 20 la sută de anul trecut, rezultatul este și mai slab, respectiv rezultă o cantitate folosită în 2010. În țările care excelează în domeniul cultivării cerealelor, se aplică în continuare aproximativ de două ori mai multă substanță activă pe ogoare, decât în Ungaria. Cu toate că lipsa nutrienților afectează randamentele de porumb și de grâu, ca să nu mai vorbim că din punct de vedere al mediei Ungaria se află încontinuare sub mediile vest-europene de peste mări. Scăderea nu se datorează doar unor motive financiare.

Conform calculelor KSH, prețurile la îngrășăminte au fost în medie cu 36,5 la sută mai mici anul trecut decât anul precedent. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la faptul că, pe lângă scăderea volumului, veniturile nete din vânzările de îngrășăminte au scăzut cu 40,6%, până la 226,7 miliarde de forinți, în 2023.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA