UPDATE

Cele trei articole care sunt supuse sancțiunii judiciare de către Comisia Europeană din Legea privind comercializarea produselor alimentare vor fi modificate, iar în cel mult două săptămâni vom face o dezbatere pe aceste articole, a declarat, pentru Agerpres, președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Ioan Munteanu.

"Ține de noi să facem aceste modificări, dacă vom fi capabili. Am început deja consultările cu toți beneficiarii legii, care au primit și documente scrise de la noi pentru a-și spune punctele de vedere. Nu vrem să mai facem acum o dezbatere în care să se certe între ei. Vrem să sintetizăm ceva, iar la sfârșit să-i chemăm și să propunem variante de lucru. Noi credem că în două săptămâni vom face o dezbatere pe aceste articole. Avem soluții pentru modificarea lor", a precizat Munteanu.

În opinia sa, cele trei articole din lege care ridică probleme vizează obligarea retailerilor să facă publicitate gratuită producătorilor în parcările proprii, să existe spații și denumiri speciale pentru produsele românești și acel procentaj de 51% produse românești la raft provenite din lanțul scurt.

"Pe primul articol este clar abrogare, pentru că este normal așa. Nu trebuie să îl pun eu să îi facă producătorului publicitate pe banii lui. Ar fi culmea! Înseamnă că îi obligăm prin lege pe cei din lanțurile comerciale să facă publicitate gratuită pentru producători, să închirieze spații la sfârșitul săptămânii, în parcările proprii, ceea ce nu cred că este normal. Nu stabilim noi regulile pe proprietatea lor. Pentru cel de-al doilea articol, am găsit deja soluții cu acele spații speciale pentru produsele românești. Și acum sunt cel puțin 5-6 mari retaileri care au deja denumiri românești puse și avem o formulă să răspundem la acesta. Ultimul articol, care este mai delicat, cu acel 51% produse provenite din lanțul scurt, cred că nu trebuie să se numească lanțul scurt pentru că intră în contradicție cu o prevedere de la Uniunea Europeană. Avem și aici 2-3 formule și o să alegem una, care să placă și urechii", a subliniat deputatul PSD.

Ioan Munteanu a conchis că lucrurile "nu sunt atât de complicate precum par".

+++

Comisia Europeană a decis miercuri că această lege, adoptată de Parlament în iunie 2016, încalcă legislația europeană cu privire la libera circulație a mărfurilor. Mai mult, legea mai prevede și că retailerii trebuie să promoveze produsele de origine românească, ceea ce le poate restrânge puterea de decizie în privința ofertelor speciale, a apreciat executivul UE.

Potrivit Comisiei, autoritățile din România nu au oferit suficiente motive pentru a demonstra că prevederile legislative sunt justificate și proporționale. România are două luni în care poate răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Procedura de infringement este un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, dacă deficiențele nu sunt remediate, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză poate primi o amendă substanțială.

​„Vom respinge pe fond, cel puțin agentul nostru (guvernamental, la Curtea de Justiție a UE - n.red.), infringementul care urmează, dar trebuie să acceptăm că este necesară și o ameliorare a Legii”, a spus miercuri președintele comisiei pentru afaceri europene din Senat, Gabriela Crețu, potrivit Profit.ro.

Comisia Europeană apreciază că amendamentele aduse de parlamentari Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare constituie „o violare directă a principiului liberei circulații a mărfurilor”. Oficialii UE au apreciat că, deși legea nu interzice introducerea pe piață a mărfurilor de import, aceasta restrânge, prin criteriul de cantitate, libertatea de circulație a produselor europene, obligând comercianții să se aprovizioneze mai mult de pe piața locală.

Autoritățile române au spus că piața de retail din România este una cu un grad de concentrare destul de ridicat, fiind caracterizată de existența unei asimetrii între actorii implicați, pe de o parte retailerii internaționali de talie mare și, pe de altă parte, micii producători sau furnizori de produse alimentare. Aceștia din urmă au fost afectați de mediul economic dificil din ultimii ani, de criza economică și embargoul impus Rusiei care au evidențiat slăbiciunile lanțului agroalimentar.

Oficialii români sperau să adreseze problematica ridicată de europeni prin Normele metodologice de aplicare a legii, ce trebuiau aprobate de Guvern în termen de șase luni de la adoptarea legii, respectiv până la 15 ianuarie.

Dar încă de la jumătatea lui decembrie, ministrul agriculturii de la acea dată, Achim Irimescu, spunea că executivul UE nu agreează interpretarea României privind lanțul scurt de aprovizionare.

„După definiția europeană a lanțului scurt, înseamnă că înlăturăm dintre consumator și producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul - și atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forțat puțin lucrurile și, în definiția din lege, lanțul scurt este produsul realizat la nivel local și regional și de aici dificultatea în relația cu Comisia Europeană și discuții cu riscul de infringement”, a declarat Irimescu.