Herciu: Un fond de creditare pentru proiecte rurale, în completarea fondului de garantare, ar pute fi înființat odată cu aplicarea și în PNDR a instrumentelor financiare permise de Bruxelles/ Proiectele, amânate la evaluare din cauza punctajului mic.

EurActiv.ro: Care sunt principalele constatări legate de liniile de finanțare deschise în acest an prin PNDR 2014-2020, succesul anumitor măsuri/submăsuri și succesul mai mic al altor măsuri. Care sunt explicațiile? 

Mihai Herciu: Înainte de decizia Comisiei de aprobare a PNDR, pe răspunderea statului membru poți deschide anumite sesiuni. Ceea ce s-a întâmplat și la noi, prima sesiune am deschis-o în luna martie, cu 3 măsuri:Primele submăsuri 4.1 "Investiții în exploatații agricole”, 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 19.1 "Sprijin pregătitor” aferentă măsurii 19 "Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER”, lansate cu două luni mai devreme de aprobarea oficială a Comisiei Europene.

În iulie, am deschis alte șapte măsuri, iar în septembrie încă trei.

Așa cum am construit sistemul de implementare, pentru fiecare măsură există un prag minim și unul maxim de calitate, sub care nu putem accepta proiecte.

Ca noutate, este o sesiune continuă pe parcursul unui an. Este un număr de luni în care beneficiarii pot depune proiectele.

S-a întâmplat ca în prima etapă să nu fie depuse proiecte, din cauza faptului că pragul de calitate maxim a fost greu de îndeplinit, și atunci nu au fost depuse la punctajul prioritar pentru luna respectivă. Ulterior, au început să între în sistem proiecte cu punctaje mai mici. Ei aveau posibilitatea de a depune proiecte de la început, dar selecția se făcea pentru pragul maxim de selecție, stabilit în sistem descrescător, pentru fiecare lună.

Pe parcurs, cu cât acest prag a coborât, au început să intre în sistem mai multe proiecte. Apentența beneficiarilor pentru anumite submăsuri nu este deloc surprinzătoare, deoarece în primele sesiuni de depunere a proiectelor pentru perioada 2014-2020, la fel ca și în programul anterior, cele mai multe proiecte au vizat aceleași obiective și tipuri de investiții. 

EurActiv.ro: Care sunt motivele pentru care nu au fost publicate rezultatele selectiei de proiecte pentru niciuna din masurile deschise in acest an? 

Mihai Herciu: Lansarea sesiunilor și depunerea proiectelor a necesitat un efort concentrat din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru armonizarea legislației naționale, în conformitate cu noile reglementări europene, precum și dezvoltarea cadrului procedural, informatic și administrativ. Mai mult, atât potențialii beneficiari, cât și consultanții, necesită la rândul lor o perioadă de timp pentru înțelegerea și coformarea la noul cadru pentru îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și selecție, în vederea elaborării proiectelor. Sistemul de selecție al proiectelor, aplicat pentru perioada 2014 – 2020 este în mare măsură diferit de cel utilizat în implementarea programului din perioada 2007 – 2013, unul dintre avantajele sistemului nou fiind diminuarea timpului dintre data depunerii proiectului și data semnării contractului de finanțare în condițiile funcționării întregului cadru de implementare administrativ și legislativ.

 

Până în prezent, au fost aprobate Rapoartele de selecție aferente submăsurilor menționate, ce acoperă perioada martie – iunie 2015. Alte Rapoarte de selecție, ce vizează submăsurile 4.1 și 6.1 vor fi publicate în perioada imediat următoare.

De menționat este faptul că în primele luni, de la lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor, în cadrul acestor submăsuri nu au fost identificate în sistem proiecte depuse, având punctaj estimat corespunzător pragului de calitate lunar, potrivit Ghidului Solicitantului. 

EurActiv.ro: De ce credeți că nu s-a realizat pragul maxim de calitate?

Mihai Herciu:

 

Atâta timp cât ele sunt peste pragul minim admis înseamnă că sunt proiecte viabile. Faptul că nu au fost la pragul maxim stabilit depinde de situația fiecărui beneficiar, conbdițiile în care dorește să-l implementeze, sectorul căruia se adresează.

Dar punctajul nu este un impediment pentru buna desfășurare a procedurii de selecție.

Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți că acest prim an de depuneri de proiecte a însemnat și un efort instituțional, pe fiecare măpsuriă a presupus un volum de muncă foarte mare.

EurActiv.ro: Care sunt noutățile în PNDR 2014-2020 legate de asigurarea fondurilor proprii pentru proiecte, sau de colaborarea cu băncile comerciale? 

Mihai Herciu: Prin PNDR 2014 – 2020 a fost prevăzută introducerea de instrumente financiare pentru facilitarea accesului la finanțare (cap. 8.1). În acest sens, la inițiativa AM PNDR, a fost derulată o evaluare  ex-ante privind oportunitatea implementării acestor instrumente. Pe baza rezultatelor acestei evaluări, AM PNDR a prevăzut în Program introducerea, într-o primă fază, a unui instrument de garantare, ulterior existând posibilitatea completării cu un instrumente de creditare.

 

PNDR 2014-2020 păstrează ca instrument Fondul de Garantare, dar ne gândim să creăm și un fond de creditare pentru proiectele din Program.

Menționăm că beneficiarii Programului dispunși de alte facilități menite să asigure lichiditatea necesară în timpul derulării investițiilor:
  • posibilitatea solicitării unui avans de maximum 50% din ajutorul public, sub rezerva constituirii unei garanții. În această perioadă de programare, pentru mai multă flexibilitate, garanția va putea fi emisă de o instituție financiară bancară sau nebancară înscrisă în registrul special al Băncii Naționale a României sau de o societate de asigurări; Dacă până acum garanțiile erau acceptate numai din partea băncilor comerciale, acum vor putea fi oferite și de Instituțiile financiare nebancare (IFN), foarte prezente în domeniul agricol. Dar cu condiția să fie înregistrate la BNR ca instituții viabile. 
  • posibilitatea de depunere spre decontare a cererii de plată, urmând ca în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încasarea în cont a contribuției publice, beneficiarul să prezinte ordine de paltă pentru suma reprezentând contribuția publică, precum și pentru sumele declarate neeligibile în urma verificării cererii de către AFIR, așa-numita "plată la factură”. 

EurActiv.ro: Un beneficiar, care a derulat un proiect de succes considera ca fermele mari sunt dezavantajate în raport cu cele de mici dimensiuni, ca nivel de cofinanțare. Vă rugăm să oferiți câteva explicații. 

Mihai Herciu: Subiectul acesta a fost deschis pentru proiectele agricole chiar din faza de construcție e programului, ceea ce a durat peste 2 ani, în această perioadă având loc foarte multe întâlniri cu reprezentanți din sector.

Fermele mari au locul lor bine determinat, sunt producătoatre de plusvaloare, dar în primul rând de materii prime agricole și din acest punct de vedere nimeni nu poate să conteste importanța lor în piață, sunt o garanție pentru siguranța alimentară la nivel național.

În același timp din analizele făcute, analiza pe spațiu rural s-a desprins ca necesitate nevoia de a dezvolta și fermele mici și mijlocii fiindcă este o specificitate a agricultrii în România, există această bipolaritate: ferme mici și foarte multe, mari și în număr limitat.  

Având în vedere analiza din PNDR 2014-2020 și principiile de acordare a fondurilor europene considerăm că:

  • fermele mari au o structură solidă ceea ce le permite o capacitate financiară mare pentru a susține investiții de dezvoltare prin prisma practicării unei agriculturi intensive
  • fermele mici și mijlocii sunt cele care necesită sprijin pentru restructurare, investiții care la permit alinierea la standarde de calitate, investiții de modernizare având ca rezultat creșterea competitivității. 

Pin urmare, prin PNDR se vizează acordarea de sprijin pentru acel segment care prezintă o nevoie reală în scopul diminuării discrepanțelor de dezvoltare.