Fermierii români nu acceptă plafonarea plăților directe în viitoarea Politică Agricolă Comună, iar numărul țărilor care împărtășesc aceeași opinie a ajuns la 23, a anunțat președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

"Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de țări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige țări care a susținut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverșunată, pentru că au observat toți că este o mare plasă că se ia de la ăia mari și se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii și spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeași sumă, așa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai negociază. Acolo fiecare caută să obțină ceva", a declarat marți președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, la finalul Adunării Generale a membrilor Ligii, potrivit Agerpres.

El a susținut că noua Comisie și noul Parlament, cel mai probabil, vor da plafonul la îndemâna fiecărei țări membre, ca să gestioneze aceste sume cum dorește: "Cele 5 țări care încă susțin plafonarea plăților directe sunt Ungaria, Italia, Spania, Belgia și Irlanda. Dar asta se schimbă de la o zi la alta, pentru că în UE este campanie electorală. Câte campanii electorale nu s-au câștigat și aici cu Canalul Siret-Bărăgan?".

Întrebat câte din cele 12 priorități susținute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, președintele Ligii a menționat că în condițiile în care Europa este în campanie electorală "se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se și materializează".

"De un PAC adevărat sau de niște propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile și noul Parlament European. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul", a spus Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susținută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară și nu o politică socială.

"Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte și să-și mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate și eficiență în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol", se arată în poziția LAPAR.