Fermierii români nu acceptă plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună, iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, a anunţat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

"Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai negociază. Acolo fiecare caută să obţină ceva", a declarat marți preşedintele LAPAR, Laurențiu Baciu, la finalul Adunării Generale a membrilor Ligii, potrivit Agerpres.

El a susţinut că noua Comisie şi noul Parlament, cel mai probabil, vor da plafonul la îndemâna fiecărei ţări membre, ca să gestioneze aceste sume cum doreşte: "Cele 5 ţări care încă susţin plafonarea plăţilor directe sunt Ungaria, Italia, Spania, Belgia şi Irlanda. Dar asta se schimbă de la o zi la alta, pentru că în UE este campanie electorală. Câte campanii electorale nu s-au câştigat şi aici cu Canalul Siret-Bărăgan?".

Întrebat câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii a menţionat că în condiţiile în care Europa este în campanie electorală "se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează".

"De un PAC adevărat sau de nişte propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament European. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul", a spus Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.

"Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol", se arată în poziţia LAPAR.