Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului European privind refacerea naturii a fost respinsă deja în două comisii ale PE - Agricultură și Pescuit și urma să fie votată pe 15 iunie în Comisia de Mediu (ENVI).

Votul în ENVI nu a mai avut loc, deoarece nu au putut fi votate toate amendamentele depuse, astfel că a fost reprogramat pentru 27 iunie.

Comisia Europeană a propus anul trecut un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane.

Conform acestei propuneri de act legislativ, fiecare stat membru va trebui să aibă  obiective ”obligatorii din punct de vedere juridic” pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme.

Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

La sfârșitul lunii mai, PPE a anunțat că se retrage de la negocierile privind textul de lege, iar proiectul riscă să fie respins și în ENVI. 

"Propunerea a fost proastă de la început și nu am primit niciun răspuns la îngrijorările noastre ”, au declarat președintele Manfred Weber și negociatoarea Grupului PPE din PE pe dosarul privind refacerea naturii, Christine Schneider.

Printre obiectivele propuse se numără:

- inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată,

- nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030,

- o creștere de 5 % până în 2050 a acestor spații urbane verzi,

- o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură,

- în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole,

- refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei,

- în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic,

- refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine,

- eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25.000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Weber susține că legea va pune o presiune ”excesivă” asupra fermierilor și comunităților rurale.

”Legea de restaurare a naturii în forma sa actuală va duce la o producție mai mică de alimente în Europa, împingând prețurile alimentelor și mai sus, riscă să submineze și mai mult securitatea alimentară în Africa și să blocheze proiectele de infrastructură care sunt cruciale pentru tranziția noastră climatică”, spune eurodeputatul german. 

Deși Guvernul român a votat legea în Consiliul UE pe 20 iunie, eurodeputații români merg pe linia partidului și resping proiectul de regulament.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a explicat pentru EURACTIV CĂ propunerea Comisiei are un studiu de impact ”extraordinar de subțire”.

Ideea este ”bună” și nu este ”nouă”, dar PPE se opune pentru că unele propuneri din text dau impresia că vor să transformăm ”Europa într-un muzeu verde”.

Lucrurile trebuie ”făcute cu cap, să nu creezi probleme pentru oameni, pentru economie”, spune Marian-Jean Marinescu, adăugând că legea îi va afecta pe fermieri.

Întrebat dacă propunerea îi va afecta pe fermieri, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a replicat: ”Nu așa cum spun ei (PPE) și nu fermierii de care spun ei”.

”Când vorbesc de fermieri, miniștrii români vorbesc de fermierii mari din Insula Mare a Brăilei, din sudul țării, cu zeci de mii hectare și care ne bombardează cu pesticide. Nu avem atâtea scandaluri în România în privința consumului de fructe și legume infestate masiv de pesticide. Majoritatea fermierilor români au suprafețe mici și au grijă și de natură, au grijă și de ceea ce bagă în pământ, și în animalele lor”, a precizat Ștefănuță pentru EURACTIV.

El a mai explicat că Europa se bazează pe produse agricole de calitate, iar fermierii primesc subvenții și mai mari dacă produc calitativ.

”Există și stimulente financiare importante, să bagi pesticide cu nemiluita nu cred că este o soluție nici pentru consumatorul român, nici pentru competitivitatea internațională. Evident că se uită la bani când cumpără. Numai că, dacă tot lăudăm produsele românești de calitate, atunci hai să le dăm o șansă. Produsele românești de calitate nu sunt cele în care se bagă pesticide cu nemiluita”, a subliniat Nicu Ștefănuță.

Poziția Consiliului

Pe 20 iunie, Consiliul UE a ajuns la un acord cu privire la propunerea de regulament care urmărește să pună în aplicare măsuri de refacere care să acopere cel puțin 20% din suprafața terestră și 20% din zonele maritime ale UE până în 2030 și toate ecosistemele care au nevoie de restaurare până în 2050.

În cadrul dezbaterilor, noul ministru român al mediului, apelor și pădurilor, liberalul Mircea Fechet, a subliniat că "România susține obținerea acordului, iar măsurile de restaurare pe care le vom pune în aplicare vor aduce multe beneficii pentru mediu și cetățeni și vor contribui la obiectivul UE de neutralitate climatică".

România a avut totuși o serie de observații.

Textul are meritul de a oferi "flexibilitatea necesară" pentru statele membre de a decide unde se aplică și care sunt măsurile de restaurare cele mai eficiente pentru acestea, inclusiv din perspectiva circumstanțelor și specificităților naționale, dar fără a pune în pericol îndeplinirea obiectivelor, a scris Fechet pe Facebook.

El a mai spus că eforturile în ceea ce privește asigurarea finanțării implementării acestui regulament nu sunt "neglijabile".

"Un alt aspect important pentru România, pe care l-am menționat încă de la începutul discuțiilor, este nedeteriorarea, element esențial al acestui Regulament, dar foarte sensibil, mai ales din perspectiva zonelor din afara rețelei Natura 2000. Apreciem că soluția de compromis propusă răspunde îngrijorărilor exprimate de România din perspectiva implicațiilor economice și sociale", a precizat Fechet.

Schimbările climatice și degradarea naturii - cele mai mari amenințări la adresa securității alimentare și a fermierilor

După reuniunea ENVI din 15 iunie, WWF a acuzat Partidul Popular European (PPE) că a răspândit dezinformări de luni de zile, ”prin manevre fără precedent”, înlocuind în comisie membri ai grupului care refuză să urmeze linia partidului de a respinge propunerea.

Și unii membri RENEW au votat împotriva Legii refacerii naturii. 

”Nu există Green Deal fără pilonul biodiversității și nu există pilon al biodiversității fără Legea pentru refacerea naturii”, a declarat Sabien Leemans, Senior Biodiversity Policy Officer la WWF European Policy Office.

Sergiy Moroz, manager de politici pentru apă și biodiversitate la Agenția Europeană de Mediu, a remarcat sprijinul tot mai mare pentru această lege din partea comunității științifice, deoarece textul oferă ”o soluție pentru a aborda ambele probleme: crizele climatice și cele privind biodiversitatea”.

”Știința este clară: cele mai mari amenințări la adresa securității alimentare și a fermierilor sunt schimbările climatice și degradarea naturii. Îndemnăm deputații europeni să reziste campaniilor de dezinformare și să continue negocierile constructive pentru adoptarea unei Legi puternice pentru restaurarea naturii în comisia principală și în plen, fără alte întârzieri”, a precizat Moroz.