Comisia Europeană va detalia în câteva zile viziunea sa asupra viitorului buget al UE, care va acoperi o mare parte din deceniul următor. Am vorbit cu Mihail Dumitru, director general adjunct al DG AGRI, despre viitorul fondurilor pentru mediul rural

Deși sunt încă multe cunoscute - principala fiind chiar dimensiunea bugetului -, autoritățile europene susțin însă că vor continua să sprijine dezvoltarea sectorului rural. România, dar și alte state membre, susține menținerea bugetului acordat de Uniunea Europeană sectorului agricol, precum și separarea celor două tipuri de plăți: pentru fermieri și pentru investiții în zona rurală.

Dar schimbări vor fi în Politica Agricolă Comună (PAC) de după 2020. Mai întâi, ieșirea Marii Britanii din UE de anul viitor lasă o gaură de peste 10 miliarde de euro în bugetul anual al blocului comunitar. Chiar dacă multe state au susținut creșterea contribuțiilor naționale la bugetul total al Uniunii - pentru a acoperi atât golul lăsat de Brexit, cât și finanțarea unor noi priorități, precum apărarea UE, securitatea sau migrația - sunt și țări care se opun, iar negocierile se anunță dificile și de durată. Pe lângă posibilele schimbări în privința alocării bugetare, vor mai fi și alte noutăți pentru perioada 2021-2027, în contextul în care Comisia și fermierii își doresc simplificarea PAC și reducerea birocrației.

„Vestea bună este că, pentru următorul cadru financiar, cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune, respectiv Pilonul I - plăți directe și Pilonul II - dezvoltare rurală, vor continua în cadrul unui plan strategic al Politicii Agricole Comune care va fi elaborat de fiecare stat membru”, a declarat Mihail Dumitru, director general adjunct al direcției DG AGRI din cadrul Comisiei Europene, într-un interviu acordat EurActiv.ro.


Una dintre propunerile avansate de Comisia Europeană pentru simplificarea PAC este oferirea unui grad mai mare de flexibilitate în acordarea fondurilor de către statele membre. Astfel, Comisia va stabili obiective comune ale politicii agricole la nivelul Uniunii, dar va permite statelor membre să își aleagă singure modalitățile prin care vor atinge acele obiective. Cu alte cuvinte, fiecare stat va avea propriul plan PAC, dar care trebuie aprobat de Comisie, după cum a explicat comisarul pentru agricultură Phil Hogan.

Dar, în contextul acestor planuri naționale, vor rămâne însă suficiente obiective pentru dezvoltarea sectorului rural, a explicat Mihail Dumitru. „Avem în vedere obiective care sunt deja bine conturate, și anume dezvoltarea creșterii economice a acestor zone și crearea de locuri de muncă, dar și valorificarea unor oportunități noi, cum ar fi, spre exemplu, bioeconomia, care reprezintă o oportunitate și un motor de creștere și de creare de locuri de muncă în mediul rural”.

De asemenea, printre priorități râmân și sprijinirea antreprenoriatului și înnoirea generațiilor. Oficialul DG AGRI a vorbit despre instalarea de noi tineri, atât fermieri cât și antreprenori, care să dezvolte afacerile neagricole în spațiul rural, dar și de crearea condițiilor pentru ca aceștia să își dorească să se mute de la oraș.

„Aș vrea să menționez un aspect foarte important pentru viitorul spațiului rural și anume digitizarea și dezvoltarea economiei digitale. Pentru aceasta este nevoie de dezvoltarea infrastructurii de comunicare și, în special, a internetului în bandă largă, pentru că fără existența acestei facilități în mediul rural, practic acest spațiu nu va avea posibilitatea să folosească toate facilitățile care există în restul economiei”, a spus Mihail Dumitru.

Oficialul european a menționat că atât fondurile europene pentru dezvoltare rurală, cât și alocări din alte politici, precum cea de dezvoltare regională, pot fi utilizate pentru extinderea capacităților de acces la internet în bandă largă.

De altfel, Comisia are ambiții mari pentru politica agricolă de după 2020, de aceea și-ar dori un buget solid. „Pentru viitorul PAC ne orientăm către un nivel de ambiție crescut, vrem să îmbunătățim arhitectura de agro-mediu și trebuie să întărim legătura dintre PAC și alte politici, în special cele de mediu și climă”, a spus Dumitru în cadrul unei conferințe organizate de EurActiv la sfârșitul lunii martie.

El a menționat că Executivul UE încearcă să determine statele să-și crească contribuția, deși unele state nu doresc acest lucru. La Bruxelles se încearcă de mai mult timp, la nivelul Comisiei Europene, să se inoculeze ideea că nu există plătitori neți și beneficiari neți, și că toată lumea beneficiază din proiectul european. „Nu neapărat prin prisma fondurilor care revin din bugetul comunitar, dar prin alte avantaje economice, sociale”, explică Dumitru.

Reprezentantul Comisiei a evitat să dea detalii despre negocierile privind bugetul post-2020, precizând totuși că „statele membre, în cea mai mare parte, s-au exprimat că doresc să păstreze un buget robust, necesar pentru o Politică Agricolă importantă”.

Revenind la utilizarea acestui buget pentru dezvoltarea rurală, Dumitru consideră că satul românesc va continua să se modernizeze rapid în următoarea perioadă. „Dacă traversați România o să vedeți foarte multe sate care nu mai arată cum erau în urmă cu 15-20 de ani. O să vedeți foarte multe case noi, infrastructură care s-a dezvoltat, o să vedeți că această diferență marcantă care exista între sat și oraș a început să se diminueze și o să vedeți că există în multe sate din România condiții acceptabile de trai și de muncă”, a conchis Mihail Dumitru.