Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) al Comisiei Europene are pe mână cea mai importantă parte a bugetului UE. Aproape 40% din totalul banilor cheltuiți de Uniunea Europeană sunt alocați agriculturii și zeci de milioane de oameni depind de banii direcționați de la Bruxelles. În prezent, Comisia strânge idei pentru a elabora viitoarea PAC, post 2020, dar și pentru o eventuală revizuire a actualei politici, ce se aplică în exercițiul financiar 2014-2020.

Fermierii români nu știu încă ce-i așteaptă peste câțiva ani, dar încearcă să profite la maxim de fondurile alocale în actuala perioadă de bugetare. Dintre toate capitolele, România stă cel mai bine la absorbția fondurilor UE din agricultură.

În ceea ce privește sectorul agricol din România, Mihail Dumitru, director general adjunct DG AGRI, este familiar atât cu privirea de ansamblu de la Bruxelles, cât și cu realitatea din teren ca fost ministru al agriculturii.

Într-o discuție cu EurActiv.ro, Mihail Dumitru a vorbit atât de probleme specifice agriculturii românești, precum ponderea ridicată a fermelor de subzistență, cât și de teme de larg interes la scară europeană, precum întinerirea populației care lucrează în sectorul agricol și dezvoltarea zonelor rurale. Vă prezentăm interviul integral: 

EurActiv: De interes pentru România, o țară cu agricultură foarte întinsă dar nu extrem de productivă este zona de mici ferme, pentru că cele mari sunt mai productive, dar agricultura de subzistență este la peste 90%. Pentru fermele mici, ce face concret Comisia? Ce ajutor pot accesa, ce fonduri sunt disponibile? 

Mihail Dumitru: Atât în perioada anterioară cât și în această perioadă există forme specifice de sprjin în cadrul PAC care intervin asupra fermelor mici. În primul rând, în perioada anterioară a existat o formă specifică numai pentru noile state membre – ajutorul pentru fermele de subzistență – de care cred că au beneficiat câteva zeci de mii de ferme din România. În noua perioadă, există o altă formă de sprijin pentru fermele mici și România o aplică, dacă vreți o continuare a vechiului instrument, dar într-o formă nouă care se aplică tuturor statelor membre. În România, se aplică aceste plăți redistributive, prin care dăm o subvenție mai mare la hectar pentru fermele de dimensiune mică, până la 30 de hectare, dar această măsură este activă în România.

Există, de asemenea, o altă măsură care vine să încurajeze consolidarea și creșterea dimensiunii fermelor, pe care România o aplică și a făcut chiar un transfer de la Pilonul I, de la plățile directe, către Pilonul II, în jur de 112 milioane de euro au fost transferați, pentru a ajuta fermele foarte mici, care au aplicat pentru ajutor pentru ferme mici să-și cedeze terenul altor ferme pentru a-și mări dimensiunea și vor continua să primească același ajutor pe care îl primeau ca ferme mici, dar cedând terenul, iar asta se aplică pe o perioadă de cinci ani. 

Ajutoare pentru tineri fermieri 

România a aplicat și în perioada anterioară, aplică și în exercițiul curent măsura de instalare a tinerilor fermieri. În perioada anterioară, România a reușit să instaleze peste 10.000 de tineri în agricultură și și-a stabilit o țintă asemănătoare pentru actuala perioadă, de 9.700-10.000 de fermieri. A fost o măsură foarte solicitată, pentru că este o sumă mare care se dă fermierilor să-și înceapă activitatea agricolă, bineînțeles că nu este suficientă – dacă vrei să cumperi pământ, utilaje, și așa mai departe, probabil că banii respectivi nu sunt suficienți, dar în același timp acești tineri fermieri se pot duce pe măsurile de investiții și aplica și acolo și, dacă aplică, în primul rând că primesc puncte în plus că sunt tineri fermieri, și în al doilea rând că ajutorul care li se dă poate fi mai mare cu 10 procente. Deci este o formă de a-i încuraja pe tineri să vină, să se instaleze, să facă investiții.

Acestea sunt câteva elemente. Mai există și alte posibilități prin care tinerii fermieri - și nu numai tinerii fermieri, chiar și tinerii antreprenori care vor să dezvolte o afacere în mediul rural - pot fi sprijiniți să înceapă, să facă un startup, să-și creeze o companie, să dezvolte o activitate economică, să angajeze forță de muncă locală – aceste posibilități există, sunt în programul românesc, sunt aplicate de România și noi sperăm să aibă rezultate foarte bune. 

EurActiv: Se vorbește despre mutarea sprijinului către fermele mici atât în viitoarea PAC, cât și în revizuirea celei curente. Credeți că se vor schimba proporțiile? 

Mihail Dumitru: Este prea devreme să vă spun în ce măsură se vor face niște mișcări importante în această direcție. Fără îndoială că fiecare Comisie și fiecare comisar a încercat să plafoneze plățile foarte mari și există o logică să încerci să-i ajuți mai mult pe cei mai mici și cu nevoi ca să se dezvolte. Iar părerea mea este că acest obiectiv va fi păstrat.

Unul dintre obiectivele PAC – indiferent ce formă va lua aceasta – va fi sprijinirea acestei înnoiri a generațiilor – este o problemă generală europeană care are sprijin politic peste tot și cu siguranță va fi un obiectiv al politicii pentru viitor. Ce formă, cum se va aplica... încă se discută. 

EurActiv: Care este ponderea fondurilor alocate pentru privat și a celor alocate pentru sectorul public? 

Mihail Dumitru: În primul rând, aș spune că este foarte important ca dezvoltarea rurală să sprijine atât intervenția la nivel privat, cât și public. În primul rând, din sectorul privat avem nevoie să sprijinim fermele, afacerile, mediul de afaceri, procesarea, activitățile alternative în mediul rural - toate acestea sunt afaceri private. Este nevoie să sprijinim dezvoltarea de activități economice, locuri de muncă, creșterea economică în mediul rural.

În al doilea rând, avem nevoie să sprijinim infrastructura publică. Avem nevoie de drumuri, avem nevoie de apă, de canalizare, de infrastructură IT&C, de broadband, de internet în mediul rural. Dacă vrem să aplicăm avantajele revoluției digitale în mediul rural, trebuie să ai internet în bandă largă acolo, pentru că altfel nu vei putea atrage interesul și business-ul.

Această intervenție rămâne, dar în ce măsură va continua să fie sprijinită – prin PAC, prin Politica de coeziune, prin diferitele politici împreună - este o problemă de viitor, de discutat, pentru că atât fondurile regionale, cât și fondurile de dezvoltare rurală intervin tot la nivel teritorial și uneori există discuția de ce PAC sprijină infrastructură și Politica de Coeziune sprijină infrastructură și unde tragem linie și cine ce face. 

EurActiv: Credeți că în viitorul exercițiu financiar nu vor mai fi atât de separate? 

Mihail Dumitru: În actualul exercițiu financiar, noi am eliminat această abordare de frontiere, de marcare. În actualul exercițiu financiar, am permis tuturor fondurilor și politicilor să intervină împreună, având în vedere principiul evitării dublei finanțări. Cât timp două fonduri nu finanțează aceeași cheltuială este posibil. Poți finanța un proiect de apă din fondul regional și fondul de dezvoltare rurală pentru a dezvolta o infrastructură la nivelul unei regiuni. 

EurActiv: Totuși aceste fonduri au anumite plafoane, sunt limitate și se întâmplă uneori ca fondurile pe regio, de exemplu, să se fi epuizat dar să mai fie fonduri pentru dezvoltare rurală și să se facă transferul mult mai ușor, din fondurile totale alocate României. 

Mihail Dumitru: Această posibilitate nu a existat până acum. 

EurActiv: Dar credeți că va fi posibil în viitor? Se discută acum? 

Mihail Dumitru: Toate discuțiile sunt deschise acum, suntem în faza în care adunăm idei, vedem puncte de vedere, care vor fi ulterior puse pe masă. Deocamdată suntem în faza de început, în faza în care am lansat această discuție, în care cerem opinia tuturor partenerilor și vom vedea. 

EurActiv: Ce ar trebui să facă România să eficientizeze sectorul agricol, atfel încât să prindă din urmă statele europene mult mai dezvoltate în acest domeniu? 

Mihail Dumitru: În primul rând, aș spune folosind fondurile europene. Și să le folosim repede și bine. Și integral. 

EurActiv: Gradul de absorbție este totuși destul de mare pe fondurile pentru agricultură. 

Mihail Dumitru: Pe fondurile de agricultură a fost cel mai mare, da. Avem convingerea că va continua să fie un grad bun de absorbție în agricultură, și prin natura instrumentului – dacă faci plăți directe este mult mai simplu decât dacă faci investiții. E drept că pe partea de dezvoltare rurală facem și investiții.

Pe urmă, cred că este nevoie să facem niște strategii și să le respectăm. Dacă la fiecare ciclu politic, schimbăm ideile – spre exemplu, de câte ori am schimbat traseul unui drum sau, să mă refer la domeniul meu de specialitate, dacă avem o strategie de irigații, haideți să o respectăm. Cu cât schimbăm mai des, cu atât nu avem o continuitate. Dacă ne uităm la exemple de succes în Europa, ei au avut o strategie pe termen lung pe care au respectat-o indiferent de culoarea politică a leadership-ului. Ar trebui să ne uităm la aceste exemple și să începem să învățăm și noi. Și să lăsăm deoparte aceste dispute și rivalități interne și să ne concentrăm pe un obiectiv continuat indiferent de cine este la putere și să fie în interesul societății.