În al cincilea an de la reforma PAC, experiența și rezultatele României vorbesc despre importanța continuării investițiilor și potențialul politicilor europene de a susține modernizarea în agricultură și dezvoltarea rurală.

Autoritățile naționale și beneficiarii fondurilor încearcă acum în noua perioada de programare să continue progresul înregistrat în anii anteriori și se uită la viitorul politicilor în domeniu după 2020 cu speranța că bugetele Uniunii nu vor scădea.

Însă până la stabilirea unei direcții clare la nivel european, este necesară o mai bună congruență a eforturilor naționale și locale pentru susținerea nivelului actual de investiții și continuarea implementării proiectelor dedicate.

Încurajarea dialogului între autorități și fermieri, un pas înainte

Un element esențial pentru alinierea viziunilor și adresarea provocărilor din domeniu este menținerea dialogului între părțile implicate. În acest sens, EurActiv România a organizat la finalul lunii martie 2018 o conferință națională care a tratat oportunitățile de finanțare din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Evenimentul a adus împreună fermieri – beneficiari ai fondurilor din domeniu – cu oficiali din partea instituțiilor naționale și europene, firme de consultanță și instituții financiare, și a facilitat dezbateri și schimburi de experiență în domeniu.

Mihail Dumitru, director general adjunct al direcției DG AGRI din cadrul Comisiei Europene, a prezentat propunerile executivului UE privind schimbarea Politicii Agricole Comune (PAC). „Pentru viitorul PAC ne orientăm către un nivel de ambiție crescut, vrem să îmbunătățim arhitectura de agro-mediu și trebuie să întărim legătura dintre PAC și alte politici, în special cele de mediu și climă”, a spus oficialul Comisiei.

Comisia Europeană va prezenta la începutul lunii mai propunerea de buget pentru viitorul cadru financiar multianual, post-2020. „Comisia încearcă să determine statele să-și crească contribuția pentru că bugetul post-Brexit va fi mai mic, nu știm deocamdată ce se va întâmpla”, a mai spus Dumitru, care a adăugat că există divergențe între statele est-europene și cele net contributoare la bugetul UE.

Ministrul agriculturii, Petre Daea, a spus că PAC a reprezentat un succes pentru sectorul agricol românesc. „Am avut un salt excepțional din punctul de vedere al dotărilor tehnice și randamentului ca urmare a acestei politici europene”, a spus Daea.

În privința modificărilor PAC, ministrul a spus: „vrem o Politică Agricolă Comună pentru țară, cu respect pentru dorințele noastre, astfel că e binevenită această discuție de astăzi”.

Ministerul Agriculturii pledează pentru menținerea ambilor piloni ai Politicii Agricole Comune - atât plățile directe pentru fermieri, cât și fondurile pentru dezvoltarea comunităților rurale. „Ne dorim același nivel financiar pentru agricultură în bugetul post-Brexit”, a spus și Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Potor a spus că în România sunt în curs de derulare peste 22.000 de proiecte finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală (ce include atât fonduri de la bugetul național, cât și bani de la Uniunea Europeană), în valoare totală de aproape 3 miliarde de euro, în actualul exercițiu financiar (2014-2020).

Daniel Crunțeanu, director general adjunct Active fizice și Plăți directe din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a spus că aproape 17.000 de beneficiari au fost sprijiniți cu fonduri de dezvoltare rurală de la UE. Pe lângă aceștia, AFIR a susținut 9.860 de tineri pentru înființarea de ferme, a mai spus Crunțeanu.

De altfel, Mihaela Hunca, expert în cadrul UniCredit Bank, a explicat că numărul de beneficiari a crescut an de an începând din 2009, când banca a început să finanțeze beneficiarii ai investițiilor din PNDR. Având în vedere experiența în finanțarea investițiilor agricole, UniCredit propune pentru viitoarea PAC susținerea comasării terenurilor agricole și sprijinirea fermierilor mici și mijlocii.

Despre dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, a vorbit și Alexandra Toderiță, director executiv al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), care a punctat a importanța asocierii, în condițiile în care mai puțin de o treime dintre cele peste 1.000 de cooperative înregistrate în România sunt funcționale. Toderiță a vorbit și despre educația în domeniul agricol, respectiv despre nevoia de a crește capacitatea școlilor de a oferi programe relevante pentru dezvoltarea abilităților tehnice și antreprenoriale ale elevilor.

Proiecte în domeniul promovării asocierii dar și educaționale a derulat Fundația PACT în rândul comunităților vulnerabile din sud-vestul țării. Marilena Andrei, reprezentantă a fundației, a împărtășit cum au fost sprijiniți locuitorii din județele Olt, Dolj și Gorj să pornească afaceri, să înființeze cooperative agricole și ce nevoi de dezvoltare au aceste proiecte. „Cooperativele pot servi ca exemple de colaborare în comunitățile în care funcționează și pot atrage noi membri. Schimbă atitudini și mentalități”, a spus Marilena Andrei.


„Nu prea știam noi nimic în materie de marketing, ci doar în partea de producție. Am învățat că o bună planificare a activităților agricole te ajută să cunoști prețul de producție și prețul de vânzare”, a spus Hagi Stoican, președinte al Societății Cooperative „Bostanii lui Stoican” din Ocolna, județul Dolj.

Această cooperativă a fost înființată prin intermediul proiectului Zefir, derulat de Fundația PACT. „Cred că Zefir a făcut un lucru bun venind direct la antreprenori și explicându-le modalitățile prin care și beneficiile pe care le-ar avea o cooperativă agricolă. Eu cred că ar fi ideal dacă și Guvernul României ar face același lucru, dar la nivel local, nu la nivel înalt”, a punctat Stoican.

David Daniel Limbășan, unul dintre puținii crescători, producători și procesatori de produse tradiționale din rasa de porc Mangalița, a povestit despre experiența sa cu implementarea unui proiect finanțat prin Programul PNDR 2007-2013. Limbășan a spus că a mai depus documentația pentru încă o finanțare, din PNDR actual, pentru vânzarea de produse prin lanțul scurt, la care așteaptă încă răspunsul autorităților. „Este foarte important în momentul în care producem să avem o piață de desfacere pentru produsul finit”, a spus Limbășan.

Evenimentul a beneficiat de suportul UniCredit Bank și a făcut parte din proiectul "DO WE TAKE THE CAP FOR GRANTED? The Contribution of the Common Agricultural Policy to Europe’s Quality of Life” („Considerăm Politica Agricolă Comună un dat? – Contribuția PAC la calitatea vieții în Europa”), dezvoltat de EURACTIV.com, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

 

Disclaimer secțiune