Din 2007, anul aderării la UE, și până în prezent, numărul beneficiarilor subvențiilor agricole din județul Timiș a scăzut, dar a crescut suprafața, comasarea fiind un efect al plăților directe acordate fermierilor care utilizează o suprafață mai mare de un hectar.

Astfel, ”în 2007, pentru plata pe suprafață erau 25.000 de solicitanți cu o suprafață aferentă de 380.000 de hectare, în schimb, anul trecut, suprafața a crescut la 530.000 de hectare, dar s-a diminuat numărul beneficiarilor – la 19.300, deci efectul acestor plăți directe reprezentându-l comasarea”, a declarat Nicolae Micluță, director executiv adjunct la Agenția pentru Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA) Timiș, la conferința ”Finanțarea investițiilor în agricultură”, organizată de EurActiv.ro, la Timișoara, pe 31 mai.

De asemenea, în această perioadă a crescut numărul fermelor mari: de la 600 de ferme mari în 2007 la 1.300 în 2015.

Plățile directe, a explicat oficialul, sunt compuse din mai multe scheme:

•  plata pe suprafață în valoare de 79,73 de euro.
• plata redistributivă care se referă la primele cinci hectare în cuantum de 5 euro și următoarele 25 de hectare în cuantum de 51 de euro.
• plata pentru înverzire care se acordă pentru fiecare hectar din cerere, în cuantum de 59,12 euro.
• tinerii fermieri - cu vârsta până în 40 de ani și cu mai puțin de cinci ani de solicitare la APIA - primesc pentru primele 60 de hectare 19,93 de euro .
• toate acestea se completează cu ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru suprafațele de teren care au fost cultivate, în valoare de 19,19 euro, cursul de schimb fiind de 4,41.
• în final o fermă primește aproximativ 160 de euro pe hectar.

Valoarea ajutorului național tranzitoriu este aceeași indiferent de cultură (grîu, porumb, lavandă, lucernă etc.), în schimb există plată diferențiată la soia, sfeclă, cânepă și roșii, unde pe lângă cei 19 euro se mai acordă o sumă, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, a precizat Micluță, întrebat de unul dintre fermierii prezenți la dezbatere.

Directorul executiv adjunct al APIA Timiș a dat ca exemplu cultura de soia, unde se pot lua încă aproximativ 330 de euro pe hectar, dacă este folosită sămânță certificată, dacă se realizează o anumită producție – 1.300 de kilograme, iar producția este livrată la un procesator.

Plăți suplimentare există și pentru zone defavorizate, un exemplu fiind plata compensatorie pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale: 54 de euro pentru fiecare hectar.

În cazul în care terenul este necultivat, cei 19 euro nu se dau, iar subvenția se acordă nu mai mult de doi ani, chiar dacă se schimbă fermierul.

Digitizarea parcelelor

Anul acesta, în premieră se face digitizarea parcelelor. După înscrierea în IPA Online, programul informatic gratuit care permite fermierului să completeze electronic declarația de suprafață din cadrul cererii de sprijin pentru plata pe suprafață, în aplicație pot fi detectate suprapunerile între fermieri.

Nicolae Micluță a subliniat importanța identificării corecte, pentru a nu mai avea probleme, ca în anii anteriori, cu suprapunerile.

O altă premieră este faptul că suprapunerile vor putea fi verificate pe parcursul unei luni, perioadă în care nu se dau penalizări.    

Pentru a grăbi procedurile, APIA Timiș îi anunță pe fermieri prin sms cînd sunt neclarități sau întârzieri la depunerile de cereri.

De asemenea, se pot finanța proiecte de ecologizare în sat, prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL). În acest sens, autoritățile din Timiș colaborează cu un institut de cercetare care le pune la dispoziție proiecte-tip de platforme de depozitare a gunoiului, proiecte care vor fi implementate de către consiliile locale.

Două sesiuni de depunere

La rândul său, Iulian Bucătaru, director general adjunct, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, 5 Vest, Timișoara, a declarat că în acest moment sunt lansate două sesiuni de depuneri de proiecte, una fiind lansată pe 28 aprilie și vizând submăsurile 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 4.1-  Investiții în exploatații agricole.

Alocarea în cadrul acestei sesiune anuală cu etape lunare este substanțială - doar pentru submăsura 4.1 fiind alocate 270 de milioane de euro.

Până acum, din noua anvelopă financiară au fost plătite 96 de milioane de euro, ceea ce reprezintă puțin peste 1% din cele opt miliarde alocate Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Iulian Bucătaru estimează că mai mult de cinci miliarde din cele opt miliarde de euro vor ajunge în zona privată.

Întrebat de măsurile concrete luate pentru a facilita accesul la fondurile europene prin PNDR, cu referire la reducerea birocrației, credite performanțe sau garanții bancare, Bucătaru a spus că s-au întreprins multe măsuri, dar a recunoscut sincer că nu știe dacă s-a făcut destul, rezultatul putând fi evaluat prin prisma numărului de cereri de finanțare depuse și a ratei de succes.