Lovită puternic de embargoul rus și de cererea chineză lentă, pe parcursul ultimilor doi ani, agricultura europeană s-a aflat într-o situație de piață dificilă și complexă, arată o analiză EurActiv.com.

Comisia Europeană încearcă să găsească noi piețe de desfacere pentru produsele agricole din UE, dar, în același timp, se luptă pentru a stabiliza piața internă, care suferă de o scădere semnificativă a prețurilor.

UE aruncă bani în lupta producătorilor de lapte
 
Comisia Europeană a anunțat, luni, pe 18 iulie, un nou ajutor de 500 milioane de euro pentru a face față crizei fără precedent de pe piața produselor lactate a UE.

Embargoul rus a pus o presiune enormă asupra luptei pe care o duc piețele agricole ale Uniunii Europene. Schimburile comerciale dintre Rusia și UE a scăzut cu peste 163.4 miliarde de euro între 2013 și anul trecut, iar fermierii din Uniune și cooperativele agricole și-au pierdut principala lor piață de export care valora 5,5 miliarde de euro peste noapte.

Noua politică comună agricolă (2014-2020) se confruntă cu o dublă provocare: stabilizarea piețelor agricole ale UE pe termen scurt și găsirea de noi piețe de desfacere de export pe termen mediu.

Inițiative diplomatice

Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan a condus deja mai multe misiuni comerciale în țări din afara Europei pentru a stimula exporturile UE. În luna februarie, Hogan a vizitat Columbia și Mexic. În luna aprilie a plecat în China și Japonia, în timp ce în toamnă, Hogan plănuiește să viziteze Indonezia și Vietnam.

Surse UE au declarat pentru EurActiv.com că și pentru anul viitor sunt "luate în considerare" vizite de promovare.

"În fiecare misiune, am fost însoțit de o delegație de nivel înalt al reprezentanților din UE, întreprinderi agricole și alimentare. S-au întâlnit cu omologii lor din țările terțe și au început să creeze relațiile care vor crește comerțul nostru reciproc", a declarat Hogan, recent, în timpul unui discurs la Conferința Asociației Fermierilor din Germania, la Hanovra.

Potrivit lui Hogan, mentalitate bazată pe export a UE a contribuit în mod substanțial la promovarea produselor. Exporturile agroalimentare din UE sunt în prezent în valoare de peste 120 de miliarde de euro anual, ceea ce face din UE un lider în vânzările de produse alimentare la nivel mondial.

În prezent, primele cinci destinații pentru UE în materie de exporturi agroalimentare sunt SUA, China, Elveția, Rusia și Japonia.

Conform unui alt raport, Statele Unite ale Americii sunt de departe partenerul comercial cel mai important al Uniunii, absorbind 15% din totalul exporturilor și fiind în creștere. În 2015, vânzările către Statele Unite au crescut cu 19%, dar cea mai rapidă creștere a fost înregistrată pentru China (+39%).

În timp ce în 2014 creșterea părea să se stabilizeze (+2%), în 2015 valoarea exporturilor a crescut cu mai mult de 3 miliarde de euro și a ajuns la 10 miliarde de euro.

Dar fermierii din UE susțin că politică agricolă comună (PAC) actuală nu este complet echipată pentru a face față crizelor de pe piețele agricole.

PAC este "ineficientă"

Asociația agricultorilor pan-europeni Copa-Cogeca a declarat pentru EurActiv.com că găsirea unor noi piețe de desfacere este o prioritate de top, dar că este "nevoie de timp".

Secretarul General Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, remarcat faptul că, în ciuda faptului că exporturile agricole ale UE au crescut cu 5,7% în 2015, agricultorii din UE ar trebui să beneficieze mai mult de acest câștig.

Pesonen spune că au fost necesare contracte scrise între producători, procesatori și comercianți, care trebuie să garanteze că agricultorii primesc un preț corect pentru produsele lor și sunt plătite la timp.

Pesonen a continuat, spunând că agricultorii din UE au nevoie de legislație legală la nivelul UE, astfel încât operatorii să fie amendați atunci când încalcă legea.

"Începem deja discuțiile asupra PAC post-2020 pentru a ne asigura că avem un sector agricol mai bun în viitor, care este mai capabil să răspundă la crize agricole. PAC actuală nu are suficiente instrumente pentru a asigura acest lucru. Trebuie să dezvoltăm instrumente la nivelul fermei pentru a ajuta fermierii să gestioneze mai bine riscurile de pe piețele din ce în ce volatile", a spus Pesonen.

Sudiștii, cei mai "interesați"

În plus față de "împingerile diplomatice", Comisia Europeană a lansat, de asemenea, o campanie de promovare pentru produsele UE, cu cele 111 milioane de euro, disponibile în cadrul bugetului 2016.

Filozofia din spatele sistemului este aceea de a stimula competitivitatea sectorului agroalimentar în cadrul UE și să sprijine creșterea produselor alimentare europene de calitatea nivelui mondial, având în vedere faptul că aproximativ 70% din buget este alocat pentru țările terțe.

Consumatorii, Sănătatea, Agricultura și Agenția Executivă de Alimente (CHAFEA) sunt responsabili pentru aprobarea și punerea în aplicare a propunerilor. Rezultatele sunt așteptate să fie publicate la sfârșitul lunii septembrie.

EurActiv.com a aflat că numărul de cereri depășește pe scară largă bugetul disponibil. Aproximativ 228 de propuneri au fost deja depuse din 25 de state membre, iar Europa de Sud se pare că exprimă un interes enorm.

Din Italia și Grecia, 45, respectiv 41 de propuneri au fost depuse, împreună cu 27 de cereri din Franța. Suedia, Luxemburg și Malta nu au prezentat nicio propunere, în timp ce Germania are un număr foarte redus, având în vedere dimensiunea pieței sale.

"Din păcate, a existat un interes limitat din Germania, cu doar trei propuneri până în prezent, și un număr relativ modest de programe în timpul regimului precedent, cu siguranță, având în vedere dimensiunea sectorului agricol", a subliniat Hogan.

Criza laptelui și a cererii la nivel mondial

Eliminarea cotelor de producție ale UE din aprilie 2015, combinate cu embargoul rusesc și cererea în scădere din China, a dus la o prăbușire a prețurilor la lapte.

La 18 iulie, Comisia a anunțat un nou pachet de 500 milioane de euro, un ajutor pentru a face față crizei fără precedent în sectorul produselor lactate și de creștere a animalelor ale Uniunii Europene. Pachetul este mai mult axat pe furnizarea, prin compensarea agricultorilor din UE pentru reducerea volumelor de producție.

De asemenea, executivul a exclus orice idee de reintroduce a cotei de lapte, chiar și temporar, deoarece "nu este o opțiune politică și din punct de vedere legal nu este posibil".

Dezbateri aprinse în Germania

La Berlin, politica agricolă a fost dominată de criza laptelui timp de luni de zile. Prețurile sunt la pământ și tot mai mulți agricultori se tem pentru traiul lor.

În luna aprilie, producția de lapte din Germania a arătat un preț mediu de 25,78 cenți, care nu acoperă nici măcar două treimi din costurile de producție, în valoare de peste 44,60 cenți pe kilogramul de lapte.

Cu toate acestea, ministrul german al Agriculturii, Christian Schmidt, împărtășește opinia lui Hogan că nu ar trebui să existe nicio întoarcere la cotele de lapte. El crede că, dacă fermierii nu taie din producția de lapte în mod voluntar, atunci aceștia ar trebui să nu mai aștepte ajutor financiar din partea UE.

Mulți fermieri germani au criticat legătura fondurilor cu reducerea producției de lapte și au cerut guvernului să aloce în mod corect pachetul de ajutor convenit de Consiliul pentru agricultură și pescuit.