Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spune că nu e ”totul pierdut” în privința proiectelor de irigații din PNRR respinse de Comisie. Bucureștiul încearcă să explice că modul în care vrea să exploateze resursele de apă nu va prejudicia mediul.

În cadrul negocierilor privind forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Comisia Europeană nu a fost de acord cu mai multe proiecte avansate de România, unul dintre ele fiind sistemul de irigații.

Guvernul de la București va încerca să convingă Executivul de la Bruxelles că planurile avute în vedere de autoritățile române în privința irigațiilor nu vor afecta mediul.

”Nu e totul pierdut. Chiar azi (marți) am mai avut o întâlnire cu Comisia, urmează să mai avem astfel de întâlniri tehnice unde să aducem precizări și să demonstrăm că ceea ce vrem noi să facem nu dăunează semnificativ. Vom îndeplini și acel criteriu legat de mediu. Am încercat și azi să explic că există studii în ultimii ani care arată că zona de sud-est a țării noastre este într-un proces de deșertificare intens, că rezervele de apă din sol au scăzut semnificativ în ultimii 40 de ani și că trebuie făcut ceva, fiecare țară din zonă trebuie să aibă o strategie de gestionare a apei”, a declarat marți seara, la B1 TV, ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul a explicat Comisiei că România dorește să folosească resursele de apă fără să afecteze corpurile de apă: ”Ne supunem legislației de mediu (...) vom reabilita infrasctructura astfel încât să utilizăm apă mai puțină, energie mai puțină, energie verde, crescând suprafața umedă a țării”.

Comisia Europeană a constatat că proiectele de irigații se bazează pe o tehnologie depășită, bazată pe un consum intensiv de energie. 

PNRR: 14 state membre au trimis Comisiei Europene versiunile oficiale

Mai mult pe EurActiv »