Premierul Dacian Cioloș si consilierul său Cristian Ghinea au prezentat luni, la Alba Iulia, pachetul „Clasa de mijloc la sate”. De ce s-a orientat însă Guvernul către un pachet dedicat clasei de mijloc din zona rurală? Deoarece fermele foarte mari nu răspund nevoilor sociale. O corelație nefericită se observă în acest sens între mărimea fermei și persistența sărăciei la sate: zonele cu cele mai mari ferme din România coincid cu cele de sărăcie extremă.

Pachetul de politici „Clasa de Mijloc la Sate” își propune să concretizeze inițiative care deja au fost demarate, plecând de la un plan care vrea să umple golul de dezvoltare al satelor, prin impulsionarea dezvoltării unei clase de mijloc rurale, prin completarea măsurilor anti-sărăcie rurală. Pachetul oferă astfel o șansă de creștere pentru fermierii agriculturii de semi-subzistență și una de consolidare pentru fermierii mijlocii. Pachetul „Clasa de Mijloc la Sate” cuprinde trei categorii de politici: de creștere, de consolidare și cele de comunitate.

„În cei trei ani de când reforma demarată de comisarul european Dacian Cioloș a schimbat Politica Agricolă Comună (PAC), reforma a creat un meniu de politici din care statele membre pot să aleagă pe cele mai potrivite nevoii fiecăruia, scopul comun fiind un mediu rural dezvoltat durabil. România a fructificat până acum doar parțial oportunitățile oferite de reforma Cioloș și nu a adăugat politici naționale de sprijin potrivite. Pachetul guvernamental „Clasa de Mijloc la Sate” vine să umple aceste goluri. Acest pachet de politici este consecința logică și fructificarea la nivel național a reformei PAC demarată, negociată și lansată de comisarul european Dacian Cioloș. Prin acest pachet, reforma Cioloș se întoarce acasă" ,

 se argumentează în introducerea acestui pachet cuprinsă în comunicatul guvernului.

Profilul fermierului din clasa de mijloc, pornind de la situația actuală, arată astfel:

• 73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în PNDR;
• majoritatea lucrează într-o economie de tip informal, nu au asigurări medicale;
• 1% dintre fermieri sunt membri ai unei asociații (față de peste 50% media UE si peste 90% în statele cele mai dezvoltate);
• lipsesc instrumentele financiare dedicate fermelor mici și medii și/sau dobânzile practicate sunt prohibitive;
• marginalizarea și lipsa accesului la servicii de bază precum educația și sănătate afectează semnificativ calitatea vieții în mediul rural și reduc șansele de ieșire din sărăcie.

În cadrul pachetului se dau mai multe exemple de fermieri care pot fi sau sunt în clasa de mijloc și care pot beneficia de măsurile din cadrul prezentului program:

1. fermieri care au potențial de creștere (micii agricultori), dar sunt neeligibili în acest moment pentru că se situează sub pragul de 8.000 Euro producție standard (PS) stabilit pentru PNDR:

• Fermă de capre: 2 ha de lucernă, 5 ha de pășune și 50 de capre – 7.574 de Euro PS
• Fermă apicolă: 80 de stupi - 4.000 de Euro PS
• Fermă care cultivă legume în câmp (varză, ardei, conopidă, tomate, etc.) pe 1 ha - 7.914 Euro PS
• Fermă care deține 3 ha de teren arabil pe care dorește să înființeze o plantație de nuci - 4.660 Euro PS
• Fermă care cultivă mazăre, fasole boabe pe o suprafață de 9 ha - 4.392 Euro PS.

2. Fermieri deja aflați în categoria de mijloc, pentru care se propun măsuri de consolidare, în special prin investiții și asociere:

• Fermă zootehnică și de procesare a laptelui (50.132 Euro PS)
• Fermă horticolă (41.958 Euro PS)
• Fermă familială – patru familii care lucrează ca o asociație (91.728 Euro PS)
• Fermă de creștere a oilor (41.241 Euro PS)
• Fermă de vaci de lapte – tânăr fermier instalat cu sprijin prin măsura 112 PNDR.
  

 Pachetul propune șapte direcții strategice:

1. Un plan național de dezvoltare rurală mai accesibil micilor fermieri și micului înteprinzător. 97% dintre gospodării rămân în afara PNDR-ului din cauza pragului ridicat de eligibilitate (8.000 Euro PS). Dintre ei, 73% trăiesc în subzistență. Pentru a deschide PNDR-ul, o soluție cu efect imediat este coborârea pragului de eligibilitate la valoarea de 4000 de euro PS și lărgirea bazei potențialilor beneficiari de la 61 mii la 374 mii.

 2. Schimbarea de generații în agricultură și un nou rol pentru ferma de familie. Beneficii de ordin financiar precum creșterea veniturilor fermei din activități agricole, economic, stimulează ieșirea din economia informală și pregătirea profesională - absolvenții de studii în domeniul agricol și agroalimentar primesc punctaje mai mari.

3. Asocierea pentru intrarea pe piață

4. Investiții în mediul rural

5. Accesul fermierilor la credite ieftine și garantare

6. Dezvoltarea economiei rurale prin eco și agroturim

7. O nouă misiune pentru GAL-uri.

Fișele de măsuri dezvoltate de echipa premierului Dacian Cioloș pot fi consultate aici.