Parlamentul European susține că viitoarea politică agricolă a Uniunii este mai flexibilă, durabilă și ajută la creșterea rezistenței la crize, astfel că fermierii vor putea garanta siguranța alimentară în UE și pe viitor.

Noua Politică Agricolă Comună își propune să promoveze un sector agricol durabil și competitiv, care să asigure fermierilor un nivel de trai decent și ofere hrană sănătoasă și durabilă.

În același timp, obiectivul eurodeputaților este ca noua PAC să susțină și obiectivele Pactului ecologic european, dar și pe cele ale strategiei Farm to Fork și țintele UE în domeniul protejării biodiversității.

De asemenea, politica agricolă lasă mai mult spațiu de manevră autorităților naționale, care își pot creiona propriile obiective prin Planurile Strategice Naționale, în baza cărora vor fi distribuite fondurile europene.

Europarlamentarii au lăudat compromisul la care s-a ajuns în cadrul negocierilor întinse pe mai mulți ani, care, de altfel, au și întârziat intrarea în vigoare a viitoarei Politici Agricole Comune. Inițial, noua PAC trebuia să se aplice de la 1 ianuarie 2021, când a început Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, dar a fost introdusă o perioadă de tranziție de doi ani până când noua politică agricolă va intra în vigoare.

În același timp au fost și voci care au criticat PAC fie pentru că nu acordă suficienți bani fermierilor, fie pentru că nu sunt promovate suficient acțiunile de mediu, dar majoritatea au susținut că este nevoie ca politica să fie adoptată în scurt timp pentru a da timp agricultorilor să se pregătească și autorităților să implementeze pașii premergători.

„Viitoarea PAC va fi mai echitabilă și va sprijini mai mult fermierii mici și mijlocii”, a susținut Dacian Cioloș, președinte al USR și eurodeputat în grupul Renew Europe. Cioloș a punctat că noua politică agricolă este mai ecologică decât cea negociată de el în 2013, când era comisar european pentru agricultură, și mai bine orientată către viitor, punând la dispoziție fonduri mai mari pentru tinerii fermieri și digitalizarea agriculturii.

Astfel, eurodeputații s-au asigurat că fermele mici și mijlocii vor primi cel puțin 10% din plățile directe, iar tinerii agricultori cel puțin 3% din bugetul PAC, a comunicat Parlamentul European. Ei au reușit să obțină, de asemenea, crearea unei rezerve permanente pentru situații de criză, cu un buget anual de 450 de milioane EUR (în prețuri curente). Aceasta va fi folosită pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea prețurilor sau a pieței.

„Fermierii vor continua să fie soldații aflați în prima linie a siguranței alimentare a UE”, a spus și Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European.

Eurodeputatul PNL a menționat că noua PAC va permite fermierilor dezvoltarea fermelor, oferindu-le și un trai mai bun, iar planurile strategice naționale ar trebui să-i aibă pe agricultori în centru.

În urma dezbaterii de marți, Parlamentul European a adoptat noua Politică Agricolă Comună, care va intra în vigoare din 2023.

„Regulamentul privind planurile strategice” a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 178 împotrivă și 57 abțineri, „Regulamentul orizontal” cu 485 voturi pentru, 142 împotrivă și 61 abțineri, iar „Regulamentul privind organizarea comună a pieței produselor agricole” cu 487 voturi pentru, 130 împotrivă și 71 abțineri.

În prezent sunt în vigoare normele PAC din anteriorul cadru financiar, care au fost extinse până după 31 decembrie 2020 și au fost înlocuite cu dispoziții tranzitorii până la sfârșitul anului 2022. Odată aprobate de Consiliul UE, noile norme se vor aplica de la 1 ianuarie 2023.