Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat marți un proiect de lege care stabilește interzicerea creșterii, capturării și uciderii, în scopuri comerciale, a nurcilor și a șinlilelor, începând cu anul 2027.

Au fost 217 voturi ”pentru", șase voturi "împotrivă" și șapte abțineri,

Proiectul, inițiat de deputatul PNL Gheorghe Pecingină și care modifică art. 22 din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, a fost adoptat de Senat pe 19 decembrie 2022, iar de atunci a zăcut la Camera Deputaților.

Astfel, cu excepția cazului în care sacrificarea și uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice în vigoare, creșterea, capturarea intenționată, precum și uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de șinșila și de nurcă sunt interzise, începând cu data de 1 ianuarie 2027.

"O perioadă de tranziție de 2 ani de zile este soluția potrivită pentru fermele de animale de blană din România.Concret, de la promulgarea legii și până la sacrificarea ultimului animal de blană dintr-o astfel de fermă vor trece cel mult doi ani de zile. O perioadă de tranziție este necesară pentru a răspunde nevoii de predictibilitate economică, iar deținătorii fermelor să aibă timp pentru a-și lichida afacerile. In același timp, angajații acestor ferme trebuie să aibă timp pentru găsirea altor locuri de muncă – pe cont propriu sau cu ajutorul proprietarilor fermelor. 24 de luni constituie o perioadă suficientă de tranziție, luând în considerare dimensiunile reduse ale acestui sector în România: două ferme de nurci americane care au rămas să își desfășoare activitatea în țara noastră și mai puțin de 10 ferme de șinșile. Această perioadă de 24 de luni include două cicluri complete de producție, împreună cu câteva luni de zile pentru parcurgerea tuturor etapelor juridice și practice care presupun desființarea respectivelor ferme", se arată în motivarea amendamentului.

De asemenea, în cei 2 ani de zile prevăzuți, angajații din aceste ferme vor putea să facă tranziția către alte locuri de muncă, inclusiv (la nevoie) urmând cursuri de recalificare profesională. 

Inițiatorul liberal a spus că adoptarea legii este "o victorie a iubitorilor de animale", iar intrarea în vigoare mai târziu a prevederilor au fost luate pentru a nu exista probleme ca în Olanda, unde statul a trebuit să ofere despăgubiri firmelor care și-au încetat brusc activitatea în acest domeniu.

Întrebat de ce a fost nevoie de mărirea perioadei de tranziție, ținând cont că firmele din acest domeniu au profituri de sute de milioane de euro, Pecingină a spus că "nu este vorba de sute de milioane, ci de 30 de milioane de euro", iar aici intră o singură fermă de creștere a nurcilor, la Brașov, mutată din Olanda. De asemenea, această firmă are "datorii destul de mari la ANAF și la stat".

+++

Înainte de săptămâna modei de la Milano din 2024, organizații de protecție a animalelor au cerut companiei de modă Max Mara să renunțe la blănuri.

Campania a fost realizată de organizațiile de protecția animalelor Humane Society International, Humane Society of the United States și Fur Free Alliance, care cuprinde organizații din peste 35 de țări. Inițiatorii campaniei îi îndeamnă pe milioanele de susținători și pe toți cei care sunt sensibili la suferința animalelor – fie că sunt din Regatul Unit, Australia, Canada, Coreea de Sud, Uniunea Europeană sau Statele Unite, să contacteze Max Mara prin telefon, e-mail și rețele de socializare și să solicite casei de modă să renunțe la folosirea blănurilor, deoarece aceasta este o practică crudă, care nu își are locul într-o societate modernă.   

Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri. În peste 480 de ferme de blănuri din 13 țări au fost descoperite nurci infestate cu COVID-19, iar în fermele din Spania și Finlanda au apărut focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1). Potențialul major de răspândire a bolilor zoonotice din fermele de blănuri a fost recunoscut și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar virusologii avertizează guvernele să "ia în considerare dovezile tot mai numeroase care recomandă eliminarea fermelor de blănuri în vederea rezistenței în fața pandemiilor".

Fermele de blănuri au fost interzise în 20 de țări din Europa, inclusiv în 15 state membre UE: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia, precum și în alte cinci țări europene: Bosnia și Herțegovina, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. În plus, Elveția și Germania au reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii animalelor pentru blănuri.  

România este unul dintre puținele state membre ale UE în care este încă permisă creșterea animalelor pentru blană. Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blană scăzând dramatic de la peste 150 de ferme în 2013 la 13 în 2022. În 2022, o investigație sub acoperire a organizației HSI/Europa a dezvăluit suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila din România.

În aceste ferme animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, femelele fiind forțate să se reproducă în permanență, înainte ca scurta lor viață să fie curmată prin ruperea gâtului sau în camere de gazare improvizate.

+++

În octombrie 2022, o investigație Humane Society International/Europe dezvăluia o imagine șocantă a fermelor de șinșile din România; condiții precare, factori de stres, acte de cruzime și încălcări grave ale normelor legate de bunăstarea animalelor.

Proiectul abia adoptat merge acum la președinte pentru a fi promulgat.