Guvernul României a aprobat joi o ordonanță de urgență prin care pășunile sunt introduse în categoria terenurilor agricole ce pot fi împădurite prin fonduri din planul de redresare.

Pășunile, în urma unei decizii a Parlamentului, au fost eliminate din acele categorii eligibile pentru a putea fi împădurite din PNRR.

"În cadrul ședinței de Guvern, am reparat această nedreptate și proprietarii celor aproximativ 2.300 de hectare de pășune care așteptau această modificare legislativă vor fi, începând de la data publicării în Monitorul Oficial a ordonanței de urgență, eligibili pentru a putea împăduri”, a afirmat ministrul mediului Mircea Fechet, la finalul ședinței de joi a Executivului.

El a reamintit beneficiile transformării unor terenuri arabile, din pășuni, din terenuri degradate sau alte tipuri de terenuri în pădure.

Proprietarii de păduri, fie că sunt persoane fizice sau juridice, unitățile administrativ-teritoriale sunt eligibile la acest proiect pentru a folosi banii prevăzuți în PNRR, lucru care fi un mare beneficiu de mediu pentru România, a explicat ministrul mediului.

"Plătim până la 7.600 euro la hectar pentru plantarea efectiv. Plătim 1.700 euro la hectar pentru proiectul tehnic. Plătim primii 6 ani de întreținere a acelor culturi, un cuantum maxim de 15.000 euro, Plătim până și gardul cu care împrejmuim acea nouă pădure, până la 1.680 euro pentru fiecare sută de metri de gard”, a mai spus ministrul.

El a adăugat că, timp de 20 de ani, autoritățile vor plăti "o primă de sechestrare din certificatele verzi în valoare de 456 euro pentru fiecare hectar de pădure nou înființată”.

În România există aproximativ 7 milioane de hectare de păduri, care acoperă circa 29% din suprafața țării, față de media Uniunii Europene, care este de peste 40%.

În același timp, fenomenul tăierilor ilegale de pădure este foarte răspândit în România,ajungând și în atenția Parlamentului European. În primăvara acestui an, o delegație a Comisiei PETI a PE a vizitat mai multe zone din România în care au loc defrișări ilegale.

De asemenea, în 2020, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement din cauza tăierilor ilegale de lemn. Bucureștiul a trimis un răspuns, dar Comisia spune că nu e satisfăcător.