Federația Organizațiilor de Pescari de la Marea Neagră (FOPMN) susține că legislația românească în domeniul pisciculturii nu este armonizată cu cea europeană și cere Camerei Deputaților să ia în dezbatere propunerea de act normativ pentru modificarea legii pescuitului adoptată de Senat la finele anului trecut.

Președintele FOPMN, Laurențiu Mirea, a declarat, pentru Agerpres, că războiul declanșat de Rusia în urmă cu mai mult de un an în Ucraina a afectat activitatea pescarilor din Marea Neagră.

"Din cauza minelor din mare, nu se mai pescuiește pe timp de noapte. Mai mult, din cauza exercițiilor militare din poligonul Corbu, unde au loc trageri cu rachete și tunuri de coastă, nu se mai poate ajunge în zona de pescuit. Pescarii trebuie să primească și ei reduceri de taxe pentru salarii, așa cum se acordă personalului din IT", a menționat Mirea.În opinia lui, aceste ajutoare sunt cu atât mai necesare cu cât piscicultura este un domeniu tot mai puțin atrăgător pentru tineri.

"Micii pescari dispar. Tinerii care au fost în pescuit au lăsat plasele fiindcă nu le pot asigura un venit. Până anul trecut, era convenabil să angajezi omul cu ora, acum nu mai e. Ar fi foarte bine ca acest sector care e pe cale de dispariție să fie ajutat, așa cum se întâmplă și cu firmele din construcții, cu atât mai mult cu cât profitul din construcții nu se compară cu cel din pescuit. Cât ar trebui să prindem cu lotcile ca să facem profit cât o firmă care ridică un bloc? Facilitățile din pescuit i-ar ajuta și pe tineri", a precizat președintele FOPMN.

El a mai spus că legislația românească în domeniul pisciculturii, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, nu este în concordanță cu regulamentul european 1380 în domeniul pescuitului.

"De exemplu, unealta de pescuit trauler de fund este legală în apele europene, dar interzisă de legislația românească. Mai mult, legislația din România are două izobate (zone de protecție care urmăresc linia țărmului până la o anumită adâncime, n.red.), una stabilită de Administrația Deltei care are 20 de metri și este de la Sulina până la Năvodari, și una de 15 metri, de la Năvodari până la Vama Veche, stabilită de Agenția Națională pentru Pescuit. Noi avem două instituții care se ocupă de pescuit, în loc de una, cum este în toată Europa", a afirmat Mirea.

Președintele FOPMN a amintit că încă de anul trecut organizația pe care o conduce încearcă să promoveze o nouă lege a pisciculturii.

"Încă din luna septembrie a anului trecut, propunerea pentru noua Lege a Pescuitului votată în Senat de 99 din cei 100 de parlamentari a fost trimisă la Camera Deputaților, dar până acum nu a ajuns în plen", a precizat liderul pescarilor de la Marea Neagră.

Președintele Mirea a menționat că flota românească de pescuit în Marea Neagră numără circa 1.000 de pescari, din care aproximativ 500 sunt scafandri. Ei își desfășoară activitatea cu 28 de traulere de fund și 158 de bărci pescărești.

"Astăzi, în județul Constanța, la Marea Neagră și Delta Dunării, nu există infrastructura pescărească specializată, porturi și adăposturi, care să conțină facilități specifice de acostare, debarcare, stocare și vânzare a produselor pescărești și inclusiv asigurarea condițiilor minime, apă, energie electrică, combustibil și gheață. Ambarcațiunile de pescuit se întâlnesc în porturile comerciale Midia, Constanța și Mangalia acostate în dane comerciale, iar ambarcațiunile tip lotcă, pe plajele neamenajate", a mai spus președintele FOPMN.

Potrivit sursei citate, în ultimii zece ani, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a avut 100.000 de metri pătrați de teren în Portul Comercial Midia Năvodari, unde încearcă să realizeze un port pescăresc pentru vapoare, și 12 plaje unde trebuia să realizeze puncte de debarcare pentru micii pescari pe care le-a înapoiat acum doi ani Direcției Apelor Române, însă niciunul din aceste proiecte nu s-a concretizat până în prezent.