În UE, vânzările de substanțe active utilizate depășesc 350 000 de tone pe an. Pesticidele pot avea un impact asupra calității apei și solului, asupra biodiversității și a ecosistemelor și se pot regăsi în alimente, ca reziduri.

Curtea a decis să efectueze un audit în domeniul politicii UE referitoare la produsele de protecție a plantelor (pesticidelor), dat fiind interesul crescând al publicului și al părților interesate (inclusiv al Parlamentului European).

Sinteza raportului

  • Produsele de protecție a plantelor desemnează pesticidele utilizate de fermieri pentru a-și proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. În UE, vânzările de substanțe active utilizate în produsele de protecție a plantelor depășesc 350 000 de tone pe an. Produsele de protecție a plantelor pot avea un impact asupra calității apei și solului, asupra biodiversității și a ecosistemelor și se pot regăsi ca reziduuri în alimente.
  • Începând din 1991, UE a construit un cadru legislativ pentru autorizarea produselor de protecție a plantelor, pentru promovarea utilizării durabile a acestora și pentru reducerea riscului pe care utilizarea lor îl prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu. Comisia aprobă substanțele active care pot fi utilizate în produsele de protecție a plantelor autorizate în statele membre și verifică dacă acestea pun în aplicare legislația relevantă a UE. De asemenea, Comisia promovează gestionarea integrată a dăunătorilor pentru a încuraja utilizarea unor metode de control preventive, naturale sau nechimice înainte de a se recurge la produse de protecție a plantelor.
  • Comisia evaluează în prezent legislația din acest domeniu de politică, într-un context în care cetățenii și parlamentele se arată a fi din ce în ce mai preocupați de riscurile asociate utilizării pesticidelor. Activitatea Curții urmărește să vină în completarea acestui proces.
  • Obiectivul principal urmărit de Curte a fost de a evalua dacă acțiunea UE a redus riscul legat de utilizarea produselor de protecție a plantelor. Comisia și statele membre au luat măsuri pentru a promova utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor. Curtea a constatat însă că progresele înregistrate în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării acestor produse sunt limitate. Pe de o parte, activitatea Curții a arătat că acțiunea UE vizând utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor a demarat lent și, pe de altă parte, a permis identificarea deficiențelor cadrului actual al UE, descrise în acest raport.
  • Curtea a examinat dacă legislația UE oferea stimulente eficace pentru reducerea dependenței de produsele de protecție a plantelor. Normele UE impun fermierilor să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, ceea ce înseamnă că fermierii ar trebui să recurgă la produse de protecție a plantelor doar în cazul în care metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Deși sunt obligați să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, fermierilor nu li se cere să țină o evidență a modului în care aplică aceste metode, iar asigurarea respectării obligațiilor în materie este deficitară.
  • Politica agricolă comună poate contribui la sprijinirea utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor, de exemplu prin sisteme obligatorii de consiliere agricolă și prin sprijinul financiar acordat pentru măsuri precum agricultura ecologică și pentru schemele de mediu. Corelarea plăților din cadrul politicii agricole comune cu cerințele legale poate contribui la asigurarea respectării acestor norme, însă aplicarea gestionării integrate a dăunătorilor nu constituie în prezent o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul politicii agricole comune.
  • Accesul fermierilor la metode alternative și la produse cu risc mai redus i-ar putea ajuta pe aceștia să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor. În 2009, Uniunea Europeană a creat o categorie de produse de protecție a plantelor „cu risc redus”, însă, până în prezent, puține produse din această categorie au fost puse la dispoziție pentru utilizare.
  • Curtea a examinat dacă atât Comisia, cât și statele membre au evaluat riscurile și efectele asupra mediului antrenate de utilizarea produselor de protecție a plantelor și a constatat că datele colectate și puse la dispoziție nu erau suficiente pentru a permite o monitorizare eficace. Statisticile UE disponibile cu privire la vânzările de produse de protecție a plantelor sunt agregate la un nivel prea general pentru a fi utile, iar statisticile privind utilizarea agricolă a acestor produse nu erau comparabile.
  • În noiembrie 2019, Comisia a publicat o estimare cu privire la doi noi indicatori de risc armonizați. Niciunul dintre acești indicatori nu arată în ce măsură directiva a reușit să atingă obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a produselor de protecție a plantelor.

Pe baza acestor constatări, Curtea recomandă Comisiei:

  •     să verifice că statele membre transformă principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor în criterii practice și controlează respectarea acestor criterii la nivelul exploatațiilor, permițând corelarea acestora cu plățile din cadrul politicii agricole comune în perioada de după 2020;
  •     să îmbunătățească statisticile referitoare la produsele de protecție a plantelor atunci când va revizui legislația, astfel încât aceste statistici să fie mai ușor accesibile, mai utile și mai comparabile; și
  •     să evalueze progresele realizate în direcția obiectivelor de politică și să îmbunătățească indicatorii de risc armonizați sau să dezvolte unii noi, ținând seama de utilizarea produselor de protecție a plantelor.

În ianuarie 2021, Comisia Europeană a deschis un proces de consultare publică pe marginea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor, pentru a identifica problemele legate de punerea în aplicare și respectarea directivei, cauzele acestora, soluții.

Monitorizări la nivel național

În România ANSVA (Autoritatea  Națională  Sanitară  Veterinară și  pentru  Siguranța  Alimentelor) realizează an de an un raport cu privire la reziduurile de pesticide din produsele alimentare de pe piață, cele de import. Raportul aferent anului 2018

Pentru produsele agroalimentare din producția internă, monitorizarea este făcută de Autoritatea Națională Fitosanitară.

 

 

În funcție de produsele monitorizare, procentele de reziduuri sunt în scădere, însă în anumite produse controalele au depsitatat și două tipuri de pesticide reziduale (roșii, mere, piersici, pere, rodii, gutui, căpșuni, struguri, salată). 

În Parlamentul European, mai mulți deputați europeni militează pentru autorizări simplificate și accelerate ale produselor organice care să susțină protecția plantelor, declarând că în prezent procesul este greoi și ar trebui schimbat.

În Germania se intensifică se asemenea curentul în favoarea unei politici coerente și unitare în ceea ce privește exportul de pesticide interzise către alte regiuni. Pesticidele care sunt interzise în prezent în Europa pot fi exportate în continuare în alte țări, o situație care arată lipsa de coerență a UE, susțin partidul de stânga Die Linke și Verzii, scrie EURACTIV Germania.Într-o moțiune care este dezbătută joi în Bundestag, Die Linke și Verzii spun că se estimează că anual au loc 41 de milioane de otrăviri neintenționate cu pesticide la nivel mondial, dintre care aproape 40.000 sunt fatale, scrie EURACTIV.de.