România vrea menținerea fondurilor acordate de UE pentru agricultură cel puțin la nivelurile actuale și după 2020. Ministrul Agriculturii a vorbit, într-un interviu acordat EurActiv, despre progresele înregistrate de sectorul agricol datorită PAC.

În opinia ministrului Petre Daea, Politica Agricolă Comună (PAC) a fost un succes pentru România, care a înregistrat în ultimii ani un progres excepțional din punctul de vedere al dotărilor tehnice și randamentului în agricultură ca urmare a acestei politici europene.

De altfel, domeniul agricol este singurul la care România reușește să absoarbă aproape toate fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană, iar guvernul insistă pentru menținerea celor doi piloni ai PAC datorită investițiilor făcute prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

„Politica Agricolă Comună a prins bine pentru țară. S-au făcut salturi enorme - nici nu vorbeam de drumuri printre tarlale, acum găsim drumuri asfaltate între tarlale, sunt legături între ferme, sunt unități de producție excepționale care rivalizează cu orice unitate din Uniunea Europeană”, a spus Petre Daea, într-un interviu acordat EurActiv.ro. România vrea menținerea fondurilor acordate de UE pentru agricultură cel puțin la nivelurile actuale și după 2020.


Daea spune că programul de dezvoltare rurală este extrem de important pentru țara noastră, pentru că zona rurală încă mai are mult de recuperat față de alte regiuni din Europa.

În ceea ce privește plățile directe pentru fermieri, ministrul vrea să mențină ritmul susținut de acordare a subvențiilor. Ministerul Agriculturii a început plata finală a subvențiilor în decembrie și doar circa 12.000 de fermieri ar mai avea de primit banii de la APIA.

„Românii sunt inventivi, muncitori și, dacă au și ajutor, îl folosesc, și acest lucru se vede și, cu siguranță, se va vedea în perspectivă”, spune ministrul.

„Avem o preocupare continuă și extrem de exigentă pentru a accesa fondurile europene”.

„Am făcut-o până acum, o facem și de aici încolo, în așa fel încât fermierii
să aibe subvențiile la timp, iar cei care se ocupă de investiții să poată să realizeze într-o perioadă de timp obiectivul de investiții care a făcut obiectul apelului”, a mai spus Petre Daea.

Politica Agricolă Comună este cel mai mare capitol din bugetul UE, consumând aproape 40% din resursele comunitare. Fondurile alocate agriculturii au transformat UE într-unul dintre cei mai mari producători de bunuri agroalimentare, cu exporturi în valoare de peste 131 de miliarde de euro.

Dar ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar și necesitatea ca UE să aloce fonduri pentru alte capitole precum apărare, securitate sau migrație a provocat discuții privind reașezarea principalelor politicii ale Uniunii - cea agricolă și cea de coeziune. Părerile în UE sunt împărțite - sunt voci, printre care șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care vorbesc de necesitatea ca statele membre să aloce mai mulți bani pentru politicile europene, astfel încât bugetul PAC și al politicii de coeziune să nu scadă, dar sunt și oficiali care se împotrivesc creșterii bugetului european, care, implicit, susțin reducerea fondurilor alocate pentru coeziune și agricultură.

Încurajarea tinerilor

România se opune reducerii bugetului acordat politicii agricole și nici nu dorește plafonarea plăților directe ca variantă a realocării fondurilor. Ministerul Agriculturii vrea să sprijine în egală măsură și fermele de mari dimensiuni, dar și exploatațiile agricole mici și mijlocii.

România are cel mai mare număr de ferme din Europa - circa o treime din exploatațiile agricole din UE sunt pe teritoriul României - peste 3,4 milioane, dar mai mult de 99% dintre acestea sunt ferme de subzistență și semi-subzistență, deținând o suprafață medie de circa două hectare.

Din punctul de vedere al îmbătrânirii fermierilor, România este pe locul doi în UE, după Portugalia, peste 40% dintre agricultori au peste 50 de ani, astfel că întinerirea forței de muncă din agricultură este una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii.

Daea susține că în ultima vreme s-au împuținat plecările tinerilor din mediul rural în străinătate, ba chiar sunt persoane care au lucrat o vreme în Europa și s-au întors în țară pentru a face o afacere în agricultură.

„Se vede rodul acestor programe (finanțate de guvern și din fonduri europene - n.r.), anume acela de a stabiliza forța de muncă în spațiul rural și în a da posibilitatea de câștig în așa fel încât interesul să se așeze în sufletul fiecăruia și opțiunea să fie în această direcție - și anume, stau aici și nu în altă parte - lucrăm în România, câștigăm în România, ne valorificăm produsele aici și câștigăm cu toții și pentru toată lumea va fi bine”, a spus ministrul.

În același timp, se încearcă și încurajarea mutării unor tineri din mediul urban în zona rurală, însă nu se poate spune că este o tendință manifestată în această direcție. Daea spune că există tineri, studenți la facultăți „care nu au contingență cu domeniul”, care totuși sunt dispuși să se implice în afacerea agricolă de familie, sau, în vorbirea plastică a ministrului, „sunt pe linia grajdului”.

 

„Este un lucru foarte bun, de altminteri este un interes major pentru țară de a înlocui generațiile de fermieri și de aceea când apar tinerii în agricultură este o mare satisfacție pentru toți cei care lucrăm în domeniul acesta”, - ministrul Petre Daea.

  • Interviul EURACTIV.ro cu ministrul Petre Daea și alte materiale relevante din conferința "Dezvoltarea zonelor rurale prin PAC" - în Special Report