"Românii trebuie să aibă parte în continuare de o stabilitate a prețurilor la alimente, după nebunia creșterilor speculative din trecut. Constat că și cei care în trecut au criticat această măsură, recunosc acum că, în lipsa ei, prețurile ar fi crescut cu până la 20%", a anunțat Marcel Ciolacu, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului.

Ciolacu susține că este clar că plafonarea a temperat creșterile speculative de prețuri, a ajutat la scăderea inflației și la menținerea puterii de cumpărare a populației.

Conform datelor INS, prețurile din luna decembrie 2023 au fost cu 5.8% mai mari față de cele din decembrie 2022, în timp ce în luna iunie 2023 (înainte de introducerea acestei măsuri) diferența față de aceeași lună din anul precedent era de aproape 18%, mai spune prim-ministrul.

În paralel, el primite că va continua dialogul cu marile lanțuri de magazine, cu care a avut și luni o discuție "foarte constructivă", pentru a construi împreună un "mecanism pe termen lung bazat pe un parteneriat stat-mediu de afaceri, prin care prețurile să fie ținute sub control".

În încheiere, Ciolacu a spus că are o singură condiție: ca producătorii și procesatorii români să aibă parte de un tratament corect.

+++

Economedia a cerut și opinia mai multor economiști pentru a vedea dacă plafonarea adaosului comercial a avut efectele dorite de Guvern, dacă ar trebui sau nu prelungită măsura și care sunt soluțiile pe care le cred ei potrivite. Și nu în ultimul rând, ce cred despre posibila introducere a cărnii de miel pe lista cu noile produse cu adaos comercial plafonat.

Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, întrebat dacă măsura aplicată în ultimele șase luni, și-a produs efectele pe care și le dorea guvernul să reducă inflația, să ajute oamenii să cumpere mai ieftin, a răspuns: „Acum depinde și cum e calculată inflația. Când se colectează prețul, de unde se colectează, pentru că sunt cantități diferite, calități diferite și dacă ne uităm doar la calitate mică și preț plafonat, atunci da. Pentru cei care cumpărau acele produse a avut efect. Problema este că în general, un comerciant are o țintă de profit pe spațiul pe care îl folosește în vânzarea de produse. Prin urmare, o scădere a prețului sau adaosului pentru un produs duce la o creștere pentru altul, astfel încât pe ansamblu, nu cred că a avut mare efect”.

La rândul său, profesorul de economie Cristian Păun spune că „nu avem date oficiale, pentru că INS-ul comunică foarte puțin transparent”.

„În mod normal, ar trebui ca această analiză să fie făcută de Guvern atunci când cere prelungirea acestei măsuri. Este argumentul care să motiveze prelungirea acestei măsuri. Nu eu sau dumneavoastră trebuie să facem dovada că această măsură e una bună, ci guvernul care a propus-o și o implementează deja de șase luni și mai cere încă trei luni prelungire. Aici e o discuție întreagă ce prețuri a luat INS-ul la carne, lapte, ouă, le-a luat pe cele din piață sau le-a luat pe cele plafonate”, spune Păun.

Analistul economic Dragoș Cabat a spus pentru Economedia că măsura a vizat populația vulnerabilă și nu a avut foarte mare legătură cu reducerea inflației. „Primul scop, în opinia mea, nu a fost să reducă inflația, ci a fost să ajute sau să dea senzația, cel puțin, că ajută anumite categorii de consumatori, și anume pe cei vulnerabili. Această măsură are, probabil, că 90% a avut scop propagandistic și 10% doar efect de macroeconomic, de stabilizare a inflației”, a afirmat el.

Federația Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta a transmis că se opune „categoric” continuării măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază, precizând că prelungirea este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci și al consumatorului final. Un punct de vedere similar este împărtășit și de Asociația Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România.

„E o măsură populistă care nu are ca efecte ceva solid pentru economie și nici niște beneficii măsurabile. Dacă mergeți la raft, practic nici nu observați foarte bine produsele plafonate. Dacă am plafonat 10-20 de produse lactate din 1.500, n-am făcut nimic. Brânza e scumpă, telemeaua e mai scumpă, cașul e mai scump, ș.a.m.d. Unde e plafonarea? Caută oamenii laptele de un litru? Bineînțeles că există și lapte de 1,7 litri care n-a fost plafonat. Cum a apărut mălaiul de 1,05 știți? S-a scos mălai de un kilogram și 5 grame ca să nu intrăm la plafonare”, a declarat pentru Economedia Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România.

La rândul lor, reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), au propus în discuțiile de săptămâna trecută de la ministerul Agriculturii o altă soluție. Potrivit unor variante de lucru propuse de retaileri, care susțin că încă nu a fost discutată modalitatea concretă, ci doar ideea unui mecanism, ar putea exista o intervenție punctuală, dacă există fluctuații mari de preț, pe anumite produse. Această intervenție, printre altele, presupune acordul voluntar, promoții, reducerea adaosului comercial punctual sau plafonarea prețului.