A lucrat în corporații. Apoi a pornit, alături de familie, să creeze poveste din vin. „A venit momentul să preiau afacerea de la tatăl meu. Povestea mea: nevoia de a fi stăpân pe propriul destin”, spune Paul Fulea, antreprenor exploatare viticolă.

„Investițiile nu se pot opri. Am investit foarte mult în plantația de vie. Sprijinul european a fost major”.

La maturitate, „noi știm să creăm povești, le spunem povești copiilor, dar putem să facem și propria poveste să fie reală”, crede Paul Fulea, antreprenor în exploatare viticolă în Cogealac, Constanța. Pe lângă podgorii, a dezvoltat și o cramă, cu degustări și poveste.

Afacerea Cramei Histria include, așa cum îi arată numele, nu doar povestea celor care au creat-o, ci și pe aceea a locurilor, a naturii, a oamenilor și a unei tradiții străvechi, pe care aceștia o păstrează de 2000 de ani. Arheologii au consemnat în sec IV așezarea rurală romană de la Cogealac - Via lui Ciurea.

Povestea începe cu „oameni care mai știu (încă) să vorbească viei, ca în vremurile de odinioară, când zidurile cetății Histria răsunau de cântec, versuri meștesugite, închinate zeului Dionysos”, însoțite de licori magice, aducătoare de inspirație - mai spune, prin intermediul site-ului, povestitorul din Cogealac.

„Povestea nu începe cu noi. Începe cu o bucată de pământ, cu raze de soare și, pentru că este Dobrogea, cu valurile mării, cu mâini bătătorite de trudă, de vreme rea sau bună, de vânt sau ploaie. Noi doar o continuăm”, arată proprietarul de cramă, pe site. 


  • În această zonă facem vinuri de acum 2000 de ani. Dacă vrei să crești business-ul, trebuie să ai tot timpul bani de investiții.
  • Investițiile nu se pot opri.

    Am investit foarte mult în plantația de vie, 2,5 milioane euro, sprijinul european a fost major.
    Fără sprijinul european nu am fi putut adăuga 120 de hectare de viță tânără la cele 110 hectare existente (Viticola SA).
  • Fondurile europene sunt de un real folos; ar putea fi îmbunătățit nivelul birocratic, cel al hârtiilor. O colaborare bună cu autoritățile locale va favoriza înțelegerea și respectarea cerințelor.
  • În cramă am investit 300.000 euro și investițiile vor continua. Ne dorim să creștem de la an la an.
  • Am dezvoltat afacerea cu ajutorul fondurilor europene prin programul de reconversie, replantare.
  • Ceea ce trebuie să faci este să extinzi la maximum lucrările mecanice. Sunt multe lucrări prin care poți să înlocuiești munca umană cu utilaje.
  • Munca înseamnă oboseală atunci când nu o faci cu pasiune.
  • Un viticultor privește lucrurile în perspectivă: plantezi vița acum și te bucuri de ea peste 50 de ani.
  • Suntem pe un teren foarte bun, în Cogealac, în Dobrogea. Calitatea vinului produs în România s-a îmbunătățit semnificativ.
  • Consumul de vin crește, depășește creșterea pieței de băuturi alcoolice - mai avem de lucrat în ceea ce privește educația consumatorului, precum și al proprietarilor de cârciumi.
 

„Eu am plantat acum pentru fiul meu mai mult decât pentru mine”.

Investițiile locale dezvoltă comunitatea

EurActiv.ro: Ești un antreprenor într-un loc cu multă tradiție, în Dobrogea. Cum se dezvoltă comunitatea?

Paul Fulea:
Consider că este într-un proces de dezvoltare. Din punct de vedere al afacerilor, terenurile au început să fie comasate, fermele au devenit de la medii spre mari, ceea ce înseamnă un business profitabil, mai ales când vorbim despre cultura mare, de grâu, porumb.

Noi lucrăm în sectorul exploatării viței-de-vie și am înființat și cramă, o afacere suplimentară adusă în localitate. Ne căutăm forță de muncă din localitate.

EurActiv.ro: Și găsiți?

Paul Fulea: Deocamdată nu, dar există o „mică” divergență între noi și autorități, întrucât noi dorim să încurajăm munca, iar statul, prin sistemul de ajutor social, încurajează statul acasă, nu munca.

EurActiv.ro: Acolo unde ai afacerea, ai parte de o populație îmbătrânită sau și de o populație activă, pe care să o folosești?

Paul Fulea: Am parte de forță de muncă activă. Sunt oameni de la 20-50 de ani, în vie lucrează și oameni de 70 de ani. Ideea este să își dorească să muncească și să câștige un ban muncit, nu un ban nemuncit, că aici este problema.

EurActiv.ro: Cu cine culegeți via?

Paul Fulea: Cu zilieri pe care îi aduc din foarte multe localități, cu toate că aș avea în aceeași localitate în care operez aceeași forță de muncă disponibilă. E vorba de Cogealac, județul Constanța.

EurActiv.ro:
La nivel de comunitate, cei care dezvoltă afaceri au investit înapoi, din comunitatea din care fac parte?

Paul Fulea: Practic, asta facem. În primul rând, angajații care lucrează la noi au veniturile de la noi. Mai mult decât atât, majoritatea angajaților sunt și acționari în firmă. Câștigă firma, câștigă și ei.
E, practic, o responsabilitate mai mare și un beneficiu mai bun pentru oameni.

Implicarea în comunitate o poți face în primul rând asigurând un business profitabil, pentru că astfel poți începe să colaborezi cu celelalte business-uri din localitate și susții și celelalte business-uri și așa are toată lumea de câștigat și comunitatea se dezvoltă.

De exemplu, noi lucrăm cu firme care se află tot în Cogealac, de la materiale de construcții, la catering, până la vestita plăcintă dobrogeană pe care noi o oferim la degustări o luăm de la brutăria din Cogealac, nu vrem să luăm din altă parte, vrem să sprijinim investițiile, așa crești comunitatea.

EurActiv.ro: Ținând cont de plusurile și minusurile de care am vorbit mai devreme, simți că există o evoluție? Cogealac evoluează, e în sec. XXI sau nu?

Paul Fulea: Mai are de mers un pic, dar eu zic să fim optimiști. Percepția omului se schimbă și, în momentul când are exemple - dacă tu iei de aici și cumperi tot de acolo, vine și el și cumpără de la tine și banul se învârte local și toată lumea are de câștigat.


Afacerea cramei include, așa cum îi arată numele, nu doar povestea celor care au creat-o, ci și pe aceea a locurilor, a naturii, a oamenilor și a unei tradiții străvechi, pe care aceștia o păstrează de 2000 de ani. Arheologii au consemnat în sec IV aşezarea rurală romană de la Cogealac - Via lui Ciurea.