Planul Național Strategic (PNS) pentru perioada 2023-2027 va fi depus la Comisia Europeană până la finalul lunii februarie, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

„PNS va fi depus la Comisia Europeană până la finalul lunii februarie, undeva pe 27 februarie, iar termenul din regulament de adoptare este de cel mult șase luni de la depunere. Suntem implicați deja în procesul de negociere cu Comisia și de dezbatere a propunerilor noastre din plan, iar la momentul apariției formei finale demarăm procesul de dezvoltare a infrastructurii de software și a ghidurilor de implementare și a legislației naționale de implementare a PNS”, a declarat Chesnoiu, la congresul "De fermieri pentru fermieri", organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România.

În baza acestui plan, vor fi alocate României fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru perioada 2023-2027. PNS ar fi trebuit depus de toate statele membre până la 31 decembrie 2021, dar România și alte opt state nu au respectat termenul.

Ministrul a spus că planul este postat pe site-ul ministerului, pentru consultare publică timp de zece zile, urmând a fi apoi transmis Comisiei.

„Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat Adrian Chesnoiu.

Potrivit Ministerului Agriculturii, principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează:

 

  • Legarea sprijinului pe suprafața de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1600 metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 01 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;
  • Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2013-2027 de ECOSCHEME, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite 5 ecoscheme, dintre care 3 vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;
  • Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre, etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha si să realizeze o rotație a culturilor;
  • Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor ecoscheme privind bunăstarea vacilor de lapte si tineretului bovin;
  • Sprijinirea procesării si condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;
  • Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din pilonul 1 și din pilonul 2;
  • Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;
  • Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;
  • Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minim 8000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;
  • A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere- drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă- drumuri agricole.