„Principala noastră preocupare în această perioadă este aceea de a scrie un Program Național Strategic (PNS) cât mai bun posibil, să-l scriem în interiorul instituției și în folosul agricultorilor și al celor care lucrează în industria alimentară”, a spus miercuri Adrian Oros, la audierile din cadrul comisiilor reunite de agricultură ale Parlamentului.

Ministrul propus a precizat că în prezent la nivelul Comisiei Europene se lucrează la Politica Agricolă Comună, iar cele două mari provocări - Green Deal și conceptul Farm to fork (De la fermă la furculiță) urmează să fie implementate în PAC, iar „noi trebuie să ne mișcăm foarte repede să le prindem în Programul Național Strategic”. 

Programul Național Strategic este pus pe masă de multe luni, dar departe încă de a fi finalizat. De altfel, ministrul Adrian Oros spunea și la audierile din urmă cu trei luni că prioritatea zero este PNS.

În baza acestui plan, care va cuprinde măsuri de intervenții pentru toate categoriile de beneficiari, se va face alocarea fondurilor europene pentru agricultură. Comisia Europeană vrea să lase mai multă libertate statelor membre în alocarea banilor din Politica Agricolă Comună, dar planurile naționale trebuie aprobate de Bruxelles.

Încă de anul trecut, reprezentanții patronatelor din domeniul agricol semnalau că adoptarea planului național strategic este în întârziere, România riscând să piardă 20 de miliarde de euro - finanțarea europeană pentru fermierii români și zona rurală.

Încă din programul de guvernare depus în octombrie, PNL stabilea că politica prioritară în domeniul agricol este elaborarea Programului Național Strategic, pentru a pregăti astfel următorul exercițiu financiar al UE, aferent perioadei 2021-2027.

Și în programul de guvernare actualizat, cabinetul condus de Ludovic Orban își asumă ca „prioritate zero” elaborarea PNS.

„Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se mai arată în document. Printre aceste măsuri, se numără reformarea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură (AFIR), elaborarea unui plan de dezvoltare a sectorului de porcine, lansarea de noi măsuri din actualul PNDR, dar și continuarea programelor de sprijin pentruy fermieri aflate în derulare.

Despre acestea, ministrul Adrian Oros a dat câteva detalii în audierile de miercuri.

"Continuă și în acest an programul Tomata cu câteva îmbunătățiri, zicem noi. Pentru a monitoriza calitatea tomatelor care se oferă populației, beneficiarii vor trebui să dețină un registru de evidență a tratamentelor, adică să își treacă ce substanțe, de unde le procură și ce substanțe folosesc pentru a trata plantele respective și ei vor fi instruiți de către cei de la Autoritatea Națională Fitosanitară. De asemenea, pentru acuratețea datelor privind suprafețele deținute și cultivate în așa fel încât să nu mai fie accidente, cum au semnalat cei de la direcțiile agricole județele, unde s-au depus doar dosare și nu erau lucrările respective și plantări, am cerut o copie a filelor din Registrul Agricol deschis la primării, repet la cererea direcțiilor agricole județene”, a spus ministrul.

El a mai spus că programul Lâna a fost mai slab accesat de către beneficiari în 2019. „Legat de programul Lâna, el în 2019 din păcate a fost mai slab accesat de către beneficiari. Am identificat foarte mari probleme în acest program Lâna. Aici au câștigat doar intermediarii, care colectează lână doar scriptic și percep de la fermieri între 200 și 400 de lei pe tonă de lână pe care o trec în carnetele de comercializare a acestora pe care aceștia le depun la DAJ-uri pentru a lua ajutorul de minimis. Și dacă ne uităm și facem un calcul, ne uităm pe balanța de anul trecut, noi ca țară am exportat 7.795 de tone de lână în valoare de 3 milioane de euro. Dacă înmulțim cele șapte mii de tone ori doi lei subvenția, vom vedea că subvenția a fost mai mare cu 150 de euro. Deci subvenția a fost mai mare decât prețul la care s-a vândut lâna, practic noi am exportat toată subvenția, singurii care au câștigat au fost acești intermediari. Și am importat lână prelucrată 370 de tone cu 1.600.000 de euro”, a explicat Adrian Oros.